Barba caprei, stridia vegetala. O planta benefica mai ales bolnavilor de inima si diabet

In Romania exista mai multe plante cunoscute sub numele de barba-caprei, toate apartinand genurilor Tragopogon si Scorzonera, ambele din familia Asteraceae. Cele doua tipuri au aspect asemanator, se cultiva si se consuma in moduri similare. Barba-caprei, in oricare dintre variante, este considerata o radacinoasa rafinata, cu o aroma ce aduce cu gustul stridiilor, de aceea uneori este numita si stridia vegetala.

Tragopogon este un gen care cuprinde peste 140 de plante, cele mai cunoscute fiind Tragopogon porrifolius (violet), Tragopogon dubius (galbena) si Tragopogon pratensis (galbena).

Numele tragopogon este mostenit din greaca antica, insemnand acelasi lucru cu romanescul barba-caprei, aluzia facandu-se la forma lunga si „paroasa” a radacinii. Aceste plante au fost consumate in Tracia si spatiul mediteranean din timpuri stravechi.

Stirile PROTV

Câți bani a reușit să facă o femeie care a reciclat sute de PET-uri de la Pelerinajul Sfintei Parascheva din Iași

RomaniaTV

Ştirea momentului, au mai rămas puţine minute până la deznodământ

Scorzonera a fost o planta introdusa in cultura occidentala prin vechea Spanie maura, pe filiera araba. De accea numele botanic cu care astazi o recunoastem este Scorzonera hispanica. In Orient era folosita de secole bune.

Numele scorzonera este traducea latinului medieval scorza-nera, scoarta-neagra, care pare ca pe atunci insemna si vipera, explicatia fiind ca radacina era folosita ca antidot in cazul muscaturilor de sarpe. De altfel, un alt nume romanesc pentru barba-caprei este iarba-viperei sau radacina-sarpelui.

Modalitati de preparare
De la ea se consuma mugurii, florile si frunzele tinere, dar mai ales radacina care poate fi gatita in multiple feluri. Radacina se oxideaza rapid odata curatata, de aceea se recomanda pastrarea ei in apa cu otet sau suc de lamaie.

Din radacina rupta apare o substanta laptoasa, foarte lipicioasa, care pe vremuri facea deliciul copiilor de la tara. Adunata pe o muchie lata, unde putea fi lasata la uscat, devenea un fel de guma de mestecat.

Pentru preparare, coaja groasa a radacinii poate fi mai usor inlaturata dupa fierbere, datorita substantei lipicioase care se dizolva. O alta metoda este curatarea ei in stare proaspata sub un jet de apa.

Poate fi consumata alaturi de legume ca mazare sau morcovi, dar poate fi servita si in moduri similare sparanghelului. Poate fiarta, coapta, gratinata sau prajita. Facuta chiftelute, sotata in vin alb si unt, sau pasata piure.

Florile, mugurii si frunzele tinere pot fi adaugate la salate de vara. Radacina poate fi folosita ca inlocuitor de cafea, la fel ca cicoarea.

Compozitie chimica
Barba-caprei are un bogat continut nutritiv: proteine, grasimi, asparagina, colina, levulina, potasiu, calciu, fosfor, fier, sodiu, vitaminele A, B1, E si C. Mai contine inulina, care o recomanda diabeticilor.

Beneficii terapeutice
Avand in vedere bogatia de vitamine si componente nutritive, este un aliment recomandat persoanelor cu regim si celor cu organism slab, sensibil. Consumul de radacina de barba caprei se recomanda persoanelor epuizate fizic si psihic precum si celor care au trecut prin convalescente dificile.

Inulinele continute, considerate a fi cel mai pretios nutrient, favorizeaza dezvoltarea bacteriilor benefice intestinului, cum ar fi bifidobacteriile, contribuind astfel la sanatatea intestinelor si a sistemului imunitar in general.

Inulina are efect si asupra sistemului cardiovascular, ducand la scaderea nivelului de colesterol din sange, dar si la reducerea riscului de hipertensiune si implicit de accident vascular.

Inulina ii ajuta foarte mult si pe diabetici pentru ca regleaza nivelul de zahar din sange. 
Alte surse de inulina sunt: topinamburul, cicoarea, andiva. 

Topinamburul, arma impotriva obezitatii si a diabetului. Vezi 9 motive pentru a manca mai des tuberculi de topinambur

sursa: ierburiuitate.wordpress.com