Banul, ochiul dracului sau secretul societății umane? Ce spun specialiștii

Banii sunt adesea considerați „ochiul dracului”, însă specialiștii sunt de altă părere. Aceștia susțin că, de-a lungul timpului, banii ne-au ajutat să cooperăm între noi.

Potrivit unui studiu în care s-a analizat modul în care sistemul monetar a schimbat comportamentul uman, s-a demonstrat că banii au constituit unul dintre mijloacele cruciale, care au asigurat evoluția grupurilor umane mari. În timp ce sistemul de schimb tradițional, care consta în troc, se baza pe schimbul unui lucru cu un altul, sistemul monetar utilizează jetoane simbolice, care pot fi date la schimb pe orice. În acest fel, bunurile pot fi date la schimb pe monede, care pot fi utilizate în diverse scopuri.

Totuși, lăsând la o parte utilitatea lor de bază, banii pot fi folositori și în alte moduri pentru societate. Există numeroase teorii în acest sens, însă una dintre ele spune că banii sunt utili în ceea ce privește cooperarea în grupuri mari de străini, acolo unde încrederea este aproape inexistentă, potrivit descopera.ro.

Stirile PROTV

Ce ar fi provocat prăbușirea avionului în Kazahstan. 29 pasageri au supraviețuit pentru că se aflau în coada rămasă intactă

RomaniaTV

Suma COLOSALĂ plătită de Ștefan Bănică și Andreea Marin pentru facultatea fiicei lor. Violeta va studia la...

Bunurile pot fi date la schimb pe monede, care pot fi utilizate în diverse scopuri.

Banul, ochiul dracului sau liant între indivizi?

Un studiu realizat de o echipă de economişti, coordonaţi de Gabriele Camera de la Universitatea Chapman, din Orange, California, a scos la iveală lucruri incredibile. La experiment au participat 200 de persoane, care au fost rugate să meargă într-o cameră plină de computere. Acestora li s-a cerut să joace diverse jocuri, cu un scop comun: să adune puncte, denumite „unități”.

08:28, 18 Dec 2024

FOTOFlorin Ristei a pierdut 80.000 de euro! A investit în cripto, dar…

Fiecare dintre participanți a început jocul având 8 unități, iar jucătorii au fost împărțiți în grupuri de câte 2, 4, 8 sau 32 de indivizi, pentru mai multe runde. În cadrul fiecărei runde, computerul realiza perechi aleatorii în grup, iar jucătorii știau câți jucători erau în fiecare grup. Cu toate acestea, ei nu știau care dintre indivizi le erau parteneri.

Într-unul dintre jocuri, un participant avea opţiunea de a-şi cheltui 6 unităţi cu scopul de a-şi ajuta partenerul să obţină 12 unităţi. Această alegere costa multe „unități”, însă dacă donatorul urma să beneficieze de această ofertă de la un viitor partener dintr-o altă rundă, atunci el îşi dubla investiţia. Chiar și așa, exista posibilitatea ca în rundele următoare donatorul să nu primească niciun ajutor.

După mai multe runde, jocul era oprit de către computer. În acest fel, scorurile participanţilor au fot convertite în sume de bani, cu care participanții au putut pleca acasă.

Pe măsură ce grupul se mărea, participanții își pierdeau încrederea în ceilalți. În momentul în care jocul era jucat în doi, participanții aveau o mai mare încredere că favorurile le vor fi întoarse. Potrivit statisticilor, partenerii care formau perechi se ajutau în proporție de 71%. În schimb, atunci când se formau grupuri mari, șansele de a avea același partener scădeau sub 5%. În acest fel, în grupul de 32 de persoane, cooperarea s-a realizat doar în proporţie de 28%.

Pe măsură ce grupul se mărea, participanții își pierdeau încrederea în ceilalți.

Banii fac posibilă cooperarea atunci când oamenii nu se pot baza pe reputaţie sau înrudire

Cel de-al doilea experiment semăna mult cu primul, doar că în acest caz exista și o formă virtuală de bani numiţi „jetoane”. Fiecare participant începea jocul cu două jetoane și putea să se folosească de ele pentru a cumpăra ajutor de la un partener, în schimbul ajutorului său. În această situație, jetoanele nu puteau fi răscumpărate la finalul jocului.

Astfel, participanții au adoptat imediat sistemul monetar, cooperând de două ori mai des în grupurile mari. Însă, în grupurile de două persoane, utilizarea jetoanelor a erodat încrederea şi cooperarea a scăzut la 19%.

S-a ajuns la concluzia că banii fac posibilă cooperarea atunci când oamenii nu se pot baza pe reputaţie sau înrudire. De asemenea, banii îndreaptă culturile spre economii bazate pe bani prin procesul de susţinere a populaţiilor mai mari.

Banii fac posibilă cooperarea atunci când oamenii nu se pot baza pe reputaţie sau înrudire.