Banii, motivul pentru care tot mai multe cupluri se destramă. Psiholog din Iași: „Apar și umilințele – eu fac mai mulți bani ca tine, eu decid ce facem cu ei”

Banii sunt motivul pentru care tot mai multe relații sau căsnicii se destramă în România, potrivit ultimelor statistici. Un studiu publicat în luna februarie de BCR și compania de piață Unlock Research arată că 43 la sută dintre despărțirile din România au ca motiv principal banii, nu infidelitatea sau lipsa de afecțiune. Psihologii spun că apar probleme referitoare la bani, pentru că nu se discută în cuplu despre acest subiect

Banii au devenit unul dintre principalele motive care generează neînțelegeri în relațiile de cuplu, astfel că partenerii se despart sau divorțează. Datele statistice arată că rata divorțurilor în Iași, în anul 2023, era de 1,02 (divorțuri la 1.000 de locuitori) și de 1,05 în regiunea de Nord-Est. În Bacău, în 2023, rata divorțurilor era de 1,13 la sută; în Suceava, de 1,24 la sută; în Botoșani, 0,96 la sută; în Neamț, 0,93 la sută, iar la Vaslui, tot 0,93 la sută. În lucrarea scrisă pe tema divorțialității – https://www.romaniasociala.ro/despre-divortialitate-in-romania-dupa-1990 – prof. univ. dr. Ciprian Iftimoaei, director executiv adjunct al Direcției pentru Statistică Iași, arată evoluția demografică din România post-decembristă și evoluția ratei divorțurilor.

RomaniaTV

Criza economică se adânceşte: Salariile bugetarilor vor fi plătite în tranşe. Vârful crizei va fi în august!

Observatornews.ro

300 de euro pentru cazare 7 nopţi, all inclusive şi zbor. Cele mai ieftine oferte de vacanţă

Banii sunt unul dintre motivele principale care duc la despărțiri sau divorțuri

Județele cu cele mai mari ponderi ale populației divorțate sunt municipiul București, Timiș și Cluj, care sunt caracterizate printr-un nivel ridicat de dezvoltare socio-economică. Județele în care sunt cele mai mici ponderi ale populației divorțate sunt Covasna, Vaslui și Giurgiu, care sunt cunoscute ca având un nivel de dezvoltare mai mic.

„În contextul analizei statistice la nivelul județelor României, se observă că municipiul București înregistrează cel mai mare număr absolut de persoane divorțate, cu un total de 237.491 de persoane divorțate, reprezentând 17,25% din populația divorțată a României și o rată de 138,3 persoane divorțate la 1.000 de locuitori. Acest lucru indică o concentrare relativ mare a divorțurilor în această unitate administrativă, raportat atât la dimensiunea sa demografică, cât și la distribuția divorțurilor în întreaga țară. Pe poziția a doua în clasamentul județean se situează județul Timiș, cu un număr de 62.142 persoane divorțate, ceea ce reprezintă 4,51% din populația divorțată a țării și o rată de 95,52 persoane divorțate la 1.000 de locuitori. Pe cea de a treia poziție s-a clasat județul Cluj, cu un număr de 60.591 de persoane divorțate, ce reprezintă 4,40% din populația divorțată a României și o rată de 89,21 persoane divorțate la 1.000 de locuitori”, susține prof. univ. dr. Ciprian Iftimoaei.

De multe ori, apar scandaluri din cauza divorțurilor, așa cum au fost prezentate de către reporterii BZI diverse situații din Iași.

A crescut numărul divorțurilor după Revoluție

Evoluția demografică în România post-comunistă reflectă schimbări semnificative în structura stării civile a populației, arată specialistul din Iași. Astfel, a crescut numărul divorțurilor după Revoluție.

„La primul recensământ organizat după căderea regimului comunist în anul 1992, populația rezidentă a României era structurată astfel după starea civilă: 51% căsătorită, 39,5% necăsătorită, 7,2% văduvă și 2,3% divorțată. Din analiza datelor recensămintelor (1992, 2002, 2011, 2021), se evidențiază o creștere a proporției populației divorțate de-a lungul anilor: populația divorțată reprezenta 2,3% din populația rezidentă la recensământul din 1992; ponderea populației divorțate era de 3,7% la recensământul din 2002; această cifră a crescut la 4,2% la recensământul din 2011; la recensământul din 2021, ponderea populației divorțate a fost de 7,2% în totalul populației rezidente. Între anii 1990 și 2021, s-au înregistrat 1 milion de divorțuri pe teritoriul României, cel mai mare număr fiind înregistrat în anul 1998, cu o cifră de 39.885 de divorțuri, ceea ce reprezintă 3,8% din numărul de divorțuri din intervalul celor 32 de ani analizați. Cel mai mic număr de divorțuri s-a înregistrat în anul 2020, 22.785 de divorțuri, situație generată de restricțiile sanitare din timpul pandemiei de COVID-19, care au afectat soluționarea divorțurilor pe cale administrativă. Distanțarea fizică și socială a condus la amânarea procedurilor de desfacere a căsătoriilor”, mai explică Ciprian Iftimoaei.

Ratele divorțialității în mediul urban sunt, în general, mai mari, comparativ cu cele înregistrate în mediul rural

Această diferență este explicată de faptul că mediul urban oferă mai multe oportunități de independență financiară și socială pentru indivizi. Femeile independente financiar inițiază mai ușor procedurile de desfacere a căsătoriei. Diferența dintre mediul urban și rural este explicată și de contextul socio-cultural specific fiecărei zone. În ceea ce privește distribuția persoanelor divorțate pe grupe de vârstă, se poate observa că tendința generală este ca numărul de persoane divorțate să crească odată cu înaintarea în vârstă, atingând un vârf în grupa de vârstă 50-54 de ani, unde se regăsește cea mai mare pondere a persoanelor divorțate (16,09%). Acest lucru poate reflecta diferite etape și schimbări în viața cuplurilor, pe măsură ce îmbătrânesc. Grupele de vârstă 40-44 ani și 45-49 ani ocupă locuri importante în privința numărului de persoane divorțate (13,15% și, respectiv, 13,73%). Aceste grupe de vârstă reprezintă, de asemenea, o perioadă critică în viața unei persoane, caracterizată adesea de provocări și schimbări semnificative în plan familial și personal.

Per ansamblu, analiza datelor relevă faptul că cele trei categorii de vârstă, respectiv 40-44 de ani, 45-49 de ani și 50-54 de ani, reprezintă însumat 42,97% din populația divorțată a României. Totuși, se observă o creștere a ratei persoanelor divorțate la 1.000 de locuitori în categoria de vârstă 60-64 de ani, până la valoarea de 126,4 de persoane divorțate la 1.000 de locuitori. Această tendință poate fi atribuită perioadei în care majoritatea oamenilor se apropie de vârsta pensionării și se confruntă cu schimbări semnificative în viața lor. Pe de altă parte, tot mai multe cupluri din Iași renunță la căsătorie chiar înainte de cununia civilă.

Psiholog: „Au început să fie probleme în cuplu din cauza banilor, pentru că nu se discută despre bani”

În studiul realizat de prof. univ. dr. Ciprian Iftimoaei se arată faptul că, în timp ce tinerii adulți cu vârste cuprinse între 20 și 39 de ani au o pondere mai mică în totalul persoanelor divorțate, cifrele absolute arată că există încă un număr semnificativ de persoane din aceste grupe de vârstă care se confruntă cu divorțul. De exemplu, grupa de vârstă 30-34 de ani are 74.837 de persoane divorțate (5,44% din total). Odată cu înaintarea în vârstă, ponderea persoanelor divorțate începe să scadă, ceea ce poate indica o stabilitate mai mare în relațiile de cuplu după o anumită etapă a vieții. Grupa de vârstă 75-79 de ani are o pondere mai mică în totalul persoanelor divorțate (2,99%), sugerând o rată mai scăzută a divorțului în rândul persoanelor în vârstă. Ce spun psihologii din Iași despre unul dintre principalele motive care duc la despărțiri sau divorț:

„Am observat că nu doar cuplurile căsătorite au probleme din cauza banilor, ci și persoanele care se află într-o relație. Au început să fie probleme în cuplu din cauza banilor, pentru că nu se discută despre bani. Astfel, pacienții spun că se simt folosiți. De exemplu, unul din parteneri îi spune celuilalt că are bani să iasă cu băieții, dar pentru casă nu are, sau să meargă în vacanță. Partenerul spune că doamna cheltuie prea mulți bani la coafor, nu înțelege că trebuie să plătească atât pentru aceste servicii. Mai apar și umilințele în cuplu – eu fac mai mulți bani ca tine, eu decid ce facem cu banii. Apar certuri pe tema asta, nu se stabilește bugetul pentru copii, pentru casă. Sunt persoane care se ceartă de la economisire. Unul economisește, celălalt partener promite că va economisi, dar nu se ține de cuvânt. Vor să cumpere un apartament, dar numai unul face pașii în această direcție și economisește. Banii sunt un motiv care să accentueze nemulțumirile din cuplu. Treptat, poate să dispară iubirea și din acest motiv. Banii presupun și o supraviețuire”, susține psihologul Andreea Buhuși.

Astfel, tot mai multe statistici arată că banii au devenit unul dintre principalele motive care generează despărțiri sau divorțuri.