Bacalaureat 2024! Unii elevi au confundat nuvela cu romanul. Ce spun profesorii despre dificultatea subiectelor

Ieri, a avut loc proba la Limba română a examenului de Bacalaureat 2024. Unii dintre elevi au avut dificultăți la subiectul al treilea, au confundat nuvela cu romanul

Subiectele la Limba română creat dificultăți pentru unii dintre elevi. Aceștia au confundat nuvela cu romanul. La nivelul județului Iași, au fost organizate 18 centre de examen. Au fost prezenți 5.008 de candidați din totalul de 5.063 de candidați înscriși pentru această probă (98,91%). Nu au participat 55 de candidați. Un candidat a fost eliminat pentru tentativă de fraudă. Subiectele și baremul de corectare vor fi publicate la ora 15:00, pe subiecte.edu.ro, de către Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație.

Stirile PROTV

România, în vizorul Moscovei. Rușii și aliații lor de la Chișinău, discuții despre "anexarea" Moldovei de către țara noastră

RomaniaTV

E cutremur la naţională! Incredibil, răsturnare de situaţie la meciul decisiv cu Olanda

Bacalaureat 2024! Unii elevi au confundat nuvela cu romanul

Ieri, 1 iulie 2024 a avut loc prima probă scrisă la examenul de Bacalaureat. Este vorba despre cea la Limba și literatura română, însă subiectul al treilea a dat mari bătăi de cap unor elevi. Aceștia au avut de redactat un eseu de minim 400 de cuvinte în care să prezinte particularitățile nuvelei „Moara cu noroc” de Ioan Slavici, la profilul real. La profilul uman, elevii au avut de elaborat caracterizarea unui personaj din „Moara cu noroc”.

02:00

FOTOBacalaureat 2024! Elevii au întâmpinat probleme atât la istorie, cât și la matematică. Ce spun profesorii despre dificultatea subiectelor

14:12, 01 Jul 2024

FOTOCe notă a luat la Bacalaureat, Radu Drăgușin. „Dragonul” a avut rezultate impresionante

„Am scris tot, a fost foarte ușor. Sper la o notă mare. Am citit cu atenție ca să nu greșesc. La al treilea subiect a fost simplu, a picat nuvela. Am scris «Ion»”, a spus unul dintre elevii de la Colegiul Național din Iași.

Însă au fost și elevi care au ieșit fericiți din sala de examen susținând că au picat pe subiect.

„A fost super, am picat pe subiect. Speram să ne dea nuvela, mi se pare simplu. Mi-a plăcut «Moara cu noroc» și am învățat foarte ușor. Eu sper să iau o notă peste 9”, a spus Mihaela, o elevă de la Colegiul Național din Iași.

Și la Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă” din Iași au fost elevi care au întâmpinat dificultăți la subiectul al treilea. Unii dintre aceștia au scris despre comedia lui Ion Luca Caragiale, „O scrisoare pierdută” în loc de nuvelă.

„M-am panicat când am văzut subiectul. Aveam în cap doar «O scrisoare pierdută», nimic altceva. Pe asta am scris-o. Asta e, poate iau măcar un 7. La celelalte subiecte eu spun că am rezolvat bine”, a spus un elev de la Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă”.

Și la Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă” au fost elevi care s-au bucurat atunci când au citit cerința de la subiectul al treilea.

„Am avut de ales dintre «Moara cu Noroc» și «Alexandru Lăpușneanu». Am ales să scriu despre nuvela «Alexandru Lăpușneanu». Am scris 8 pagini, sunt sigură că voi lua o notă mare, eu sper peste 8,50 chiar peste 9”, a mai spus o elevă de la Colegiul Național de Artă.

Ce spun profesorii despre dificultatea subiectelor de la proba la Limba și literatura română

Prof. dr. Camelia Gavrilă, managerul Colegiului Naţional „Costache Negruzzi” Iaşi susține faptul că subiectul la Limba și literatura română a fost unul echilibrat.

„Ca opinie generală, subiectul este echilibrat, este în linia programei pentru Bacalaureat. Are ca avantaj existența unui text epic la subiectul al III-lea, trimiterea la nuvelă, la ilustrarea particularităților de construcție a unui personaj dintr-o nuvelă, la filologie, sau la celelalte clase, particularitățile unei nuvele. Deci, nuvela este o specie epică, nuvela implică acțiune, personaje. Un suport al întâmplărilor care presupun un punct de abordare pentru a lua o notă de nivel mediu să spunem. Dacă vorbim de notele mari, acestea ar presupune în primul rând atenție și adecvarea răspunsului la cerințele subiectului. În al doilea rând, o abilitate de a fraza corect, expresiv, adecvat, de a înțelege textul și semnificațiile acestuia. Este interesant aș spune, pentru departajare, cerința de la subiectul I punctul B, care înseamnă un text de opinie, un text argumentativ legat de relația dintre emoții și sinceritate pentru că plecând de la o referire din textul suport al primului subiect se poate vorbi de măsura în care emoțiile, starea afectivă, situațiile spontane pe care le avem în viață influențează sinceritatea unor opinii rostite în anumite contexte și aș spune deschide pentru elevul bun și cu o anumită cultură posibilitatea de a face considerații psihologice, considerații literare care cumva îi pun în evidență, îl poziționează ca un elev cu abilități de lectură și de interpretare a situațiilor de viață”, a declarat Prof. dr. Camelia Gavrilă, managerul Colegiului Naţional Costache Negruzzi Iaşi.

Camelia Gavrilă: „Subiectul al II-lea este un subiect în ajutorul elevilor”

În ceea ce privește subiectul al II-lea, prof. dr. Camelia Gavrilă susține faptul că acesta este unul care a venit în ajutorul elevilor.

„Subiectul al II-lea este un subiect în ajutorul elevilor pentru că notațiile scenice sau didascaliile sunt destul de bine reprezentate în textul suport ales din piesa «Omul cu mârțoaga». Pe de o parte, se deschide și zona aceasta a textului dramatic, pe de altă parte, sunt elemente de prezentare a spațiului, de descriere a unui interior, de introducere a personajelor, pe conturarea unor cutume, a unor tabieturi ale personajului. Deci, se arată cum viziunea dramaturgului este proiectată în operă prin această mască auctorială pe care o găsim în cadrul indicațiilor scenice și care dublează dialogul și textul propriu zis al piesei pentru că oferă o lumină, o proiecție asupra spațiului, timpului personajelor și atunci elevii au de unde să pornească și să construiască în măsura în care cunosc teoria despre cum se structurează un text dramatic alături de dialog, de corpul propriu zis al operei respective, se adaugă aceste indicații scenice”, a adăugat Prof. dr. Camelia Gavrilă.

La subiectul al treilea, elevii au ales nuvela „Moara cu noroc”

În ceea ce privește subiectul al treilea, elevii trebuiau să facă trimitere la nuvela „Moara cu noroc”.

„În privința subiectului al III-lea care trimite la nuvelă, la particularitățile unei nuvele studiate, varianta care probabil se va regăsi cel mai frecvent va fi «Moara cu noroc» pentru că Ioan Slavici este un scriitor canonic, deci în scriitorii de referință care trebuie parcurși și în același timp se întâlnește și faptul că este pe lista scriitorilor studiați în mod obligatoriu și de asemenea specia epică, nuvela respectivă probabil că va conduce la alegerea acesteia. Există și varianta de a se alege «În vreme de război», nuvela psihologică a lui Ion Luca Caragiale, poate și «Alexandru Lăpușneanu», nuvela istorică a lui Costache Negruzzi pe ideea asocierii care se face când se prezintă Dacia Literară și epoca pașoptistă cu avantajul la «Alexandru Lăpușneanu» că este foarte bine structurată ca nuvelă, compozițional, ca echilibru al subiectului, ca o coerență a momentelor subiectului, a curgerii planurilor. În schimb, «Moara cu noroc» este complexă, permite și referiri la aspecte psihologice și la construcția personajului, la elemente de introspecție, de analiză psihologică, la urmărirea aceasta a etapelor disoluției dacă referirea elevilor va fi la personajul Ghiță care este cel mai complex și cu cele mai multe fațete în ilustrarea devenirii acestuia. Și atunci putem vorbi despre această împletire între construcție nuvelistică, elemente de conținut, tehnici narative și pe de altă parte personaj interesant, personaj complex despre care se proiectează și valențe morale despre care vorbește Slavici dar și elemente de analiză psihologică”, a mai spus Prof. dr. Camelia Gavrilă.

Subiectele de la proba scrisă la Limba și literatura română puteau fi rezolvate în 2 ore și jumătate

În ceea ce privește timpul, elevii care s-au pregătit pe parcursul anului pentru examenul maturității, puteau rezolva subiectul în 2 ore și jumătate.

„Luând în calcul timpul de lectură, de intrarea în contextul cerințelor subiectului și timpul la final de analiză, elevului i-ar rămâne ca timp efectiv de lucru 2 ore jumătate, spun eu. Jumătate de oră trebuie dată deoparte pentru verificare finală și la început pentru acomodarea cu textele. Nu este greu, trebuia în schimb atenție multă, trebuia adecvarea răspunsurilor la subiect, iar în privința eseului sau a textelor de opinie evident că foarte mult contează lecturile, limbajul critic, frazarea și modul de exprimare adecvat, relevant, persuasiv, folosirea citatului critic, a elementelor de teorie literară, referiri la contextul în care este plasat autorul să spunem și apartenența la un anumit curent, la o anumită școală literară, identificarea unor trăsături de această natură în text. Deci sunt mai multe elemente care pot fi luate în calcul pentru notă. Timpul nu este o problemă, problema este de experiență de lectură și de redactări de eseuri în așa fel încât să existe obișnuința de a scrie bine, adecvat, corect, expresiv. Spun eu că note de 7 sau 8 se pot lua fără probleme pentru că elevii totuși se pregătesc și anumiți scriitori sunt în atenția lor și se lucrează suficient la clasă. Atunci când vorbim de nota 10, de note maxime, de note de 9,50 deja lucrurile presupun un elev care a acordat un timp limbii și literaturii române și care pe parcursul anilor de liceu, care a citit, care știe să interpreteze textul și să se miște în interiorul fie a textului epic fie a textului dramatic, care știe să redacteze cu o frazare corectă, expresivă și adecvată. Iar în câteva puncte de care am spus această chestiune legată de subiectul I, punctul B și subiectul al III-lea acolo se poate face diferența și este contextul în care elevul poate arăta nivelul cultural, nivelul de redactare, modul în care e efectiv un absolvent cu competențe specifice de receptare a unui text literare și a unor opinii adecvate finalului de liceu”, a mai spus Prof. dr. Camelia Gavrilă.

La examenul de Bacalaureat 2024, elevii mai au de susținut încă două probe scrise. Marți, 2 iulie – proba obligatorie a profilului (discipline, în funcție de profil: Matematică și Istorie) și joi 4 iulie – proba la alegere a profilului și a specializării (se poate opta, în funcție de filieră, profil și specializare pentru una din cele 10 discipline: Biologie, Chimie, Fizică, Economie, Filosofie, Geografie, Informatică, Logică, Argumentare și Comunicare, Sociologie și Psihologie).