Avocatul Poporului, plângere la Curtea Constituţională care vizează organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc

Avocatul Poporului a formulat, joi, o plângere la Curtea Constituţională care vizează unele articole din OUG 77/2009 organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc.

Excepţia de necostituţionalitate se referă la identificarea persoanelor care intră în sălile de jocuri şi la păstrarea datelor acestor persoane, în format electronic.

Avocatul Poporului atacă la CCR organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc

Avocatul Poporului a formulat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (6) lit. d) şi art. 151 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, modificată şi completată prin Legea nr. 326/2022.

Primul articol invocat prevede că „organizatorii de jocuri de noroc vor identifica persoanele care intră în incinta locaţiilor în care se organizează şi se exploatează jocuri de noroc şi vor ţine evidenţa, în format electronic, a datelor de identificare ale acestora. Bazele de date constituite la nivelul organizatorului se arhivează prin grija acestuia şi se păstrează pentru un interval de minimum 5 ani de la constituire”.

Stirile PROTV

Convoaie militare în mai multe zone din Moldova și Transilvania. Ce se întâmplă

RomaniaTV

Laura Cosoi a făcut anunțul despre al 5-lea copil: „Am vizualizat o familie numeroasă”

Al doilea articol invocat face referire la faptul că ”organizatorii de jocuri de noroc întocmesc, în format electronic, bazele de date referitoare la persoanele autoexcluse şi indezirabile. Bazele de date constituite la nivelul organizatorului se arhivează prin grija acestuia şi se păstrează pentru un interval de minimum 5 ani de la constituire”.

18:21, 19 Sep 2024

CCR a declarat neconstituțională legea privind statutul grefierilor

Aceste prevederi „afectează un drept fundamental”

Potrivit Avocatului Poporului, aceste prevederi ”afectează un drept fundamental, respectiv dreptul la viaţă intimă, familială şi privată”, întrucât nu este specificat foarte clar ”motivul legitim sau interesul public” pentru identificarea persoanelor şi păstrarea datelor.

Avocatul Poporului consideră căm sunt necesare clarificăriale conţinutului legislativ, astfel încât ”demersul normativ să identifice o eventuală prelucrarea datelor cu caracter personal pentru «îndeplinirea unei sarcini care serveşte unui interes public»”.

În motivare, Avocatul Poporului face referire la Regulamentul GDPR care prevede că datele cu caracter personal nu pot fi păstrate pe o perioadă mai mare decât cea necesară îndeplinirea scopului pentru care sunt prelucrate.

În plus, Avocatul Poporului atrage atenţia că normativele legale ”creează o prezumţie de dependenţă a tuturor persoanelor” care intră în astfel de săli.

De asemenea, Avocatul Poporului afirmă că nu există o definire clară a persoanelor ”indezirabile” şi autoexcluse”, iar termenul de ”minim cinci ani” induce neclaritate, întrucât nu se cunoaşte termenul maxim pentru păstrarea datelor.