Avertizări emise de reprezentanții ISUJ Iași! Toți ieșenii trebuie să știe cum să reacționeze când pățesc așa ceva!

Având în vedere că, în ultima perioadă, a crescut numărul persoanelor care au dat peste șerpi, mai multe avertizări au fost emise de reprezentanții ISUJ „Mihail Sturdza“ Iași, pentru a preveni producerea incidentelor, dar și pentru a oferi câteva măsuri ce pot fi luate în cazul producerii unei mușcături.

Reprezentanții instituției atrag atenția că, adesea, mușcăturile sunt rezultatul imprudenței, când oamenii, din proprie voință, decid să se apropie de aceste animale cu dorința de a le atinge. Șarpele înregistrează apropierea drept un pericol și acționează ca atare.

Stirile PROTV

Câștigătorul celor 9,5 milioane de euro la Loto 6/49 și-a ridicat premiul. De cât timp joacă la Loto

RomaniaTV

Fiica secretă a lui Prigoană. Cine este misterioasa tânără pe care voia să o înfieze. ''Îmi spunea că ar vrea să locuiesc cu el''

Avertizări emise de reprezentanții ISUJ Iași: Ce trebuie să faceți când vedeți un șarpe

În sezonul cald, vederea unui șarpe nu este deloc un lucru surprinzător. Totodată, în această perioadă, au loc drumeții sau explorări ale spațiului verde, de obicei muntos, locuri în care întâlnirea dintre oameni și șerpi este din ce în ce mai probabilă. Astfel, este important ca ieșenii să fie informați despre măsurile pe care le pot lua, ca aceste întrevederi să nu se lase cu victime.

02:00, 16 Nov 2024

FOTODupă o banală noapte, un tânăr din Iași și-a pus mâinile în cap când a văzut ce semne au rămas pe mașina sa. Urmele de dinți erau sălbatice

Inspectoratul pentru Situații de Urgență al Județului (ISUJ) „Mihail Sturdza“ Iași atrage atenția că majoritatea persoanelor mușcate de șerpi ajung în această situație, deoarece încearcă să se apropie și să atingă aceste animale sălbatice, șerpii neatacând neprovocați. Totodată, se recomandă persoanelor care locuiesc sau călătoresc în zone populate de șerpi să se îmbrace adecvat și să își acopere picioarele. Oamenii ar trebui, de asemenea, să evite să se așeze pe pământ sau să mute lespezi de piatră. Dacă un șarpe este zărit de la distanță, e bine ca acesta să fie ocolit, iar, dacă este aproape, sfatul general este de a rămâne nemișcat, până acesta decide să se îndepărteze.

Singura specie de șarpe veninos regăsită pe teritoriul României este vipera. Deși nu e răspândită uniform, ea poate fi găsită și pe raza județului Iași.

Simptomele unei mușcături

În cazul în care mușcătura nu a putut fi evitată, pot fi luate o serie de măsuri. Nu toate mușcăturile sunt la fel, manifestările acestora diferă de la caz la caz, în funcție de mai mulți factori, cum ar fi cantitatea de venin injectat, localizarea mușcăturii și starea de sănătate a victimei. Efectele veninului pot fi atât la nivel local, cât și la nivel sistem (întregul organism), urmat, rareori, de deces. Categoriile cele mai expuse pericolului de moarte survenit în urma unei mușcături sunt copiii și vârstnicii.

În urma unei mușcături pot fi identificate mai multe semne și simptome. La nivel local, pot fi văzute urmele mușcăturii, edem (umflare), flictene (vezicule) hemoragice, iar, la nivel sistemic, individul se poate confrunta cu febră, transpirații, greață, vărsături, dureri abdominale, diaree, lipotimie (leșin), dificultăți de respirație, durere toracică, convulsii, comă, alte manifestări neurologice, hemoragii, urticarie, șoc anafilactic (edem al feței, limbii, căilor aeriene, dificultăți de respirație, șoc – tensiune arterială prăbușită, puls periferic nepalpabil).

După gradul de toxicitate, mușcăturile de viperă se clasifică în mușcături de gradul 0, fără reacție toxică, care se manifestă doar prin urme ale mușcăturii, fără edem local; gradul 1, care prezintă o reacție toxică minimă, manifestată prin edem local în jurul mușcăturii, dar fără reacție sistemică; gradul 2, ce are o reacție toxică moderată, existând edem al întregului membru mușcat și o reacție sistemică minimă (vărsături, hipotensiune arterială tranzitorie). Gradul al treilea reprezintă reacția toxică severă, persoana confruntându-se cu edem care se extinde rapid spre trunchi, stare de șoc, hemorații sau alte reacții sistemice.

Măsurile de prim-ajutor

Putem ajuta o persoană mușcată, în primul rând, prin liniștirea acesteia și prin evitarea mobilizării inutile. Ea va fi întinsă pe spate sau în poziție laterală de siguranță, într-un loc sigur, ferit de un alt posibil atac al șarpelui.

Urmează apelarea Numărului Unic de Urgență 112 sau a Dispeceratului Național Salvamont, 0372126668, pentru a raporta cele întâmplate și pentru a da detalii despre starea victimei și localizarea acesteia, putând fi folosite și coordonate GPS.

Dacă este posibil, se curăță plaga cu apă oxigenată sau cu apă curată. Vor fi îndepărtate de pe corpul victimei inelele, brățările sau alte obiecte asemănătoare, mai ales dacă este vorba despre membrul mușcat, deoarece înlăturarea lor după apariția edemului va fi dificilă, deoarece ele vor acționa ca un garou. În apropierea plăgii mușcate se va aplica un pansament sau o fașă elastică, ce are rolul de a încetini diseminarea veninului pe cale limfatică, iar acest bandaj va fi scos doar la spital, după administrarea serului antiviperin, dacă este indicat. De asemenea, bandajul nu trebuie aplicat prea strâns, pentru a nu împiedica circulația sanguină arterială, cât „să se poată introduce un deget sub bandaj”.

ISUJ Iași emite și o serie de lucruri ce nu trebuie făcute în cazul unei mușcături de viperă. Astfel, nu se vor practica incizii sau „cauterizări” la nivelul mușcăturii, nu se va „stoarce” plaga și nu se recomandă nici aplicarea de gheață sau garou. De asemenea, nu vor fi aplicate diverse substanțe sau curent electric la nivelul plăgii. Nu e recomandată nici încercarea de capturare a șarpelui și nici utilizarea dispozitivelor de aspirație a veninului. Nu se aspiră veninul cu gura.

Membrul afectat va fi imbolizat într-o atelă, astfel fiind împiedicate contracțiile musculare care favorizează circulația limfatică. El va fi plasat într-o poziție neutră sau mai jos decât nivelul inimii și nu mai sus decât acesta.

În cazul în care individul intră în șoc anafilactic, va fi tratat de urgență prin administrarea de Adrenalină, care poate fi cumpărată de la farmacii, sub formă de sisteme de auto-injectare cu Adrenalină (Anapen, Epipen), intramuscular. Aceste sisteme pot fi incluse în baremul trusei de prim-ajutor. În afară acestei auto-injectări, utilă mai poate fi și administrarea de antihistaminice.

În situația în care se instalează stopul cardio-respirator se aplică manevre de resuscitare cardi-pulmonară, iar pacientul va fi transportat la spital pe targă, evitându-se mobilizarea acestuia, iar serul antiviperin se va administra doar la spital, dacă gradul de toxicitate este moderat-sever. Sfaturile sunt binevenite în contextul în care întâlnirile cu șerpii devin din ce în ce mai dese.