Au plantat semințele păstrate ani de zile de un bătrân din Iași și au rămas uimiți de ceea ce au găsit în grădină. Ieșean: „Noi nu le drogăm cum le droghează ăștia din afară”

Comunitatea cea mai mare de cultivatori de usturoi din Iași se află în comunele Răchiteni și Butea. Zeci de hectare sunt cultivate cu soiuri românești de usturoi păstrate cu sfințenie de legumicultori cu tradiție în legumicultură, din tată în fiu. Cele două comune ajung din urmă localitatea Copălău, din județul Botoșani, celebră pentru plantațiile cu usturoi

Dacă Botoșaniul are usturoiul de Copălău, Iașul are usturoiul de Răchiteni și Butea. Cultivatorii din cele două comune s-au făcut tot mai cunoscuți pe piața din Iași după ce au crescut suprafețele cultivate cu usturoi din soiuri românești, păstrate cu sfințenie de la an la an. Specialiștii din domeniul agricol spun că fermierii din Iași s-au orientat către cultivarea acestei legume pentru că au văzut că tot mai multe persoane caută produse românești, naturale, crescute ecologic.

Bugetul.ro

E jale la Vodafone, Orange, Digi și Telekom. Toți operatorii de comunicații de pe piața din România au avut de suferit la capitolul încasări în 2024

RomaniaTV

ȘOC! Gabriela Cristea, DATĂ AFARĂ din televiziune. Vedeta e distrusă

Mai mult, solul de pe malul Siretului este unul potrivit pentru plantațiile cu usturoi, spun specialiștii. În ultimii ani, ieșenii care au muncit în străinătate și s-au întors acasă au mizat pe plantațiile cu usturoi și nu le-a părut rău. Ceea ce le lipsește însă fermierilor din cele două comune este o strategie de marketing bună, așa cum au cei din Copălău, Botoșani, cunoscute pentru tradiția în cultivarea usturoiului. De aceea autoritățile locale din Iași fac demersuri pentru promovarea acestor produse locale.

02:00

A scăzut numărul fermierilor din Iași care practică agricultura ecologică și au primit subvențiile de la APIA. Instituția a plătit beneficiarilor 214.382 de euro

Tinerii care se întorc din străinătate în comunele Butea și Răchiteni investesc în afacerile cu usturoi

Unul dintre legumicultorii care exploatează jumătate de hectar de usturoi și care încearcă să păstreze soiurile de usturoi românești este Ionuț Popovici. Ieșeanul spune că s-a apucat de legumicultură în urmă cu 5 ani, iar de atunci a investit constant în mica afacere de familie. A fost greu să găsească soiuri românești de usturoi, pentru că tot mai mulți cultivatori preferă să cultive soiuri aduse din străinătate, cum este Turcia.

„Noi am vrut să facem legumicultură cu soiuri românești. Am încercat să adunăm cât mai multe semințe autohtone, dar e greu să găsești. Am găsit greu niște semințe care erau păstrate de vreo 15 ani, de un bătrân din sat. Lumea nu le mai caută. Dacă ar fi să trag linie, am ieșit bine cu producția în ultimii 2-3 ani, dar prețul nu a fost cel pe care mă așteptam să-l primesc.

Noi avem vreo 3.000 de euro cheltuieli într-un an și încercăm să scoatem banii cheltuiți din vânzarea producției. Ne gândim să mărim suprafața până la un hectar și să ne înscriem în programul de minimis la usturoi. Mereu e nevoie de ceva în fermă, deci vom mai investi. Sper să accesez fonduri europene”, spune ieșeanul, care susține că a fost plecat în străinătate, unde a muncit la o fermă, iar în comuna natală s-a întors în urmă cu 6 ani.

Legumicultorii găsesc cu greu soiuri românești de usturoi, existând doar câteva zone în țară unde se mai păstrează

Soiul de usturoi roșu de România, cunoscut ca Elefant, mai ales în America, soiul Alb Românesc, Ager, Mașca, dezvoltat la Stațiunea de la Iernut, cunoscută pentru usturoi, sunt câteva din cele utilizate de fermierii din Iași. Soiurile de usturoi aduse din Turcia au pătruns și pe piața din Iași în ultimii ani, fiind cultivate pentru că sunt mai mari. Chiar dacă la gust nu este ca cel românesc, dar este mai productiv și mai profitabil, iar cultivarea lui necesită mai puține lucrări agricole față de cel românesc, fermierii au început să îl cultive. Un alt cultivator cu tradiție din comuna Butea este Iosif Gal. Ieșeanul s-a orientat și spre cultivarea legumelor în solarii.

„Noi lucrăm de copii pământul și de la usturoi am ajuns să cultivăm și alte legume, în solarii. Avem și soiuri mai vechi de usturoi, dar și cel mai productiv, turcesc, pentru că trebuie să supraviețuim. Noi nu le drogăm cum le droghează ăștia din afară cu tot felul de pesticide (n.r.- râde). Am văzut că toți caută ce-i ieftin și mare. Ce e mărunt e local, din moși-strămoși, dar oamenii nu mai vor să cumpere.

Nu vedeți că pe roșiile inimă de bou și-au pus patentul străinii, chiar dacă e de la noi, și nu mai putem să vindem sub denumirea asta? Tot ce din afară e mai bun la noi și nu de la producător. Usturoiul nostru are acum 30 de centimetri și cred că prin iunie o să fie numai bun de recoltat și vândut. Tradiția noastră de familie este să facem legumicultură, să ne ocupăm de roadele pământului. Chiar acum m-am întors de la piață și mă apuc iar de treabă în fermă”, spune Iosif Gal.

În România se cultivă în jur de 100 de soiuri de usturoi, iar producțiile care se obțin de pe un hectar sunt cuprinse între 6 și 10 tone

De asemenea, usturoiul se vinde cu 6 până la 15 lei kilogramul. Pentru că această legumă le poate aduce venituri consistente legumicultorilor, aceștia s-au orientat spre usturoi. Ioan Grumăzescu, fermier din Butea, a început să cultive usturoi în urmă cu 4 ani pentru că a văzut că se poate câștiga din vânzarea acestei legume.

„Faptul că s-a tăiat subvenția la jumătate mi-a lăsat un gust amar. Anul acesta am pus foarte puțin usturoi tocmai din cauza asta. Am vreo 3.000 de metri pătrați, față de aproape 1 hectar, cât era anul trecut. Eu am avut și 2 hectare cu usturoi bio, prășite manual. Dar nu merită din cauza lipsei forței de muncă, care este scumpă și nu mai găsești oameni. Dacă lăsau ajutorul la 3.000 de euro la hectar, era mai bine.

Noi mai folosim sămânță românească păstrată din bătrâni pentru că se vede că soiul nostru are un gust mai plăcut, nu e iute. Nu e mare usturoiul, ca cel străin, dar e mai calitativ. Toată viața am făcut agricultură, dar acum nu mai suntem atât de mulți ca înainte, pentru că bătrânii nu mai pun usturoi. La noi solul e potrivit pentru usturoi, deci cine vrea să-l cultive, se pretează pământul la această cultură”, spune Ioan Grumăzescu.

Fermierii pot obține ajutoare financiare cuprinse între 500 și 1.000 de lei dacă angajează tineri în ferme.

Iașul ar putea fi pus pe harta europeană dacă se atestă tradițional usturoiul produs la Butea sau Răchiteni

Faptul că Iașul s-a dezvoltat în ceea ce privește cultura de usturoi este recunoscut și de specialiștii din cadrul Direcției Agricole Iași. Județul Iași este pe locul 3 la nivel național ca suprafață cultivată cu usturoi, cea mai mare comunitate fiind la Butea și Răchiteni.

„În comunele Răchiteni și Butea, solul se pretează pentru cultivarea usturoiului, de aceea cei mai mulți beneficiari de ajutor de minimis la usturoi, din Iași, sunt din cele două localități. S-a văzut că interesul pentru ajutorul financiar a crescut, în anul precedent fiind dublu numărul de beneficiari. Programul pentru cultivatorii de usturoi continuă și în acest an. Valorificarea producției se va face începând cu luna iunie din acest an. Un legumicultor din această zonă vrea să obțină atestat tradițional recunoscut la nivel european și astfel situația s-ar putea schimba pentru acești fermieri”, a spus Gabriel Hoha, director al Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Iași.

Programul pentru ajutorul de minimis la usturoi a demarat deja, iar cei care vor să obțină ajutorul de 1.500 de euro, la hectar, pot depune documentele la sediul Direcției Agricole.