Atenție! Virusul sincițial respirator amenință grav sănătatea copiilor mici și a vârstnicilor. Cum se transmite

Odată cu scăderea temperaturilor, începe și sezonul infecțiilor respiratorii, iar unul dintre cei mai periculoși agenți patogeni pentru sugari și copii mici este virusul sincițial respirator (VSR). Aproape toți copiii se confruntă cu acest virus înainte de a împlini doi ani, iar reinfectările sunt frecvente, avertizează specialiștii de la Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).

Un virus comun, dar cu potențial letal pentru cei vulnerabili

Deși VSR provoacă, de obicei, simptome ușoare asemănătoare unei răceli obișnuite, riscurile cresc semnificativ pentru nou-născuți, sugari sub 6 luni, copiii născuți prematur sau cei cu afecțiuni cronice precum probleme pulmonare sau cardiace. La acești pacienți vulnerabili, infecția poate evolua rapid către complicații severe, inclusiv pneumonie sau bronșiolită, necesitând spitalizare și, în cazuri extreme, terapie intensivă.

Stirile PROTV

Boala cu mortalitate de aproape 15%, care se transmite prin aer. „Simptomele seamănă în primele zile cu gripa”

RomaniaTV

Şoc în showbiz. Leo de la Strehaia: Carmen Şerban a fost amanta mea timp de 7 ani. Am iubit-o rău de tot

În România, infecțiile cauzate de VSR reprezintă principala cauză de spitalizare la copiii sub un an. Mai mult, datele Asociației Prematurilor arată că aproximativ 18.000 de copii se nasc prematur în fiecare an – o categorie deosebit de expusă riscurilor.

12:40, 27 Nov 2024

Călin Georgescu, victima manipulării mediatice: Cum televiziunile distorsionează mesajele pentru a-l elimina din cursa politică

Cum se transmite și cât de rezistent este virusul?

Virusul sincițial respirator se răspândește cu ușurință prin tuse, strănut sau contact direct cu suprafețe contaminate. Poate supraviețui până la 30 de minute pe mâinile nespălate și chiar 6 ore pe obiecte precum jucării, tastaturi sau mânerele ușilor, facilitând astfel infectarea.

Măsuri pentru reducerea riscului de infecție
Pentru a proteja copiii, mai ales cei din categoriile de risc, părinții ar trebui să adopte măsuri stricte de prevenție:

Igiena mâinilor – spălarea frecventă și corectă.

Evitarea zonelor aglomerate sau contactului cu persoane bolnave.

Menținerea curățeniei jucăriilor, hainelor și așternuturilor.

Fumatul interzis în casă sau în preajma copilului.

Specialiștii recomandă izolarea copiilor bolnavi și evitarea colectivităților în perioadele cu activitate virală intensă, în special pentru cei cu afecțiuni cronice.

Semnale de alarmă: Când trebuie să mergem la medic

Infecția debutează de obicei cu simptome ușoare, precum febră mică, secreții nazale, tuse uscată sau dureri de gât. Însă, în cazurile severe, apar dificultăți de respirație, respirație șuierătoare, febră ridicată, apetit redus și, uneori, o colorație albăstruie a pielii – semn clar al lipsei de oxigen.

„Copilul trebuie dus de urgență la medic dacă prezintă respirație șuierătoare, devine vânăt în jurul gurii sau extremităților și are febră persistentă”, avertizează prof. univ. dr. Anca-Doina Pleșca, medic primar pediatru.

Sezonul VSR în România se desfășoară de obicei între octombrie și martie, iar virusul poate cauza reinfectări frecvente. Deși există tratamente pentru formele severe ale bolii, cercetările pentru dezvoltarea unui vaccin eficient sunt încă în curs.

Acest virus, aparent banal, este un inamic invizibil care pune în pericol viața celor mai vulnerabili dintre noi – copiii mici și vârstnicii. Adoptarea unor măsuri simple de prevenție poate face însă diferența între sănătate și complicații grave.