O afecțiune care este ignorată de cele mai multe ori, fiind considerată o normalitate, poate duce la moarte subită în somn. Boala este caracterizată prin blocarea parțială sau totală a căilor respiratorii în timpul somnului
Medicii afirmă faptul că oboseala nu se numără printre factorii care declanșează sforăitul, acesta fiind unul dintre simptomele cele mai zgomotoase. Factorii de risc sunt multipli, însă principalul este obezitatea.
„La noi în țară, acesta este un subiect controversat. Până acum 10 ani nu s-au făcut mari studii la nivel mondial. Este vorba despre medicina somnului, există cam 90 de boli ale somnului care sunt cunoscute. Cea mai frecventă boală a somnului este insomnia, urmată imediat de apneea în somn, care este cea mai importantă, pentru că aceasta se dezvoltă pe baza unor boli asociate, având și o mortalitate importantă. Apneea apare, în special, la pacienții obezi, cu patologii în sfera ORL, care au polipi sau deviație de sept. Cu toate acestea, fumatul împreună cu alcoolul sunt factori de risc.
În momentul de față nu mai putem spune rată de vârstă, pentru că principal factor de risc al apneei în somn este obezitatea și în prezent sunt foarte mulți copii obezi. Am avut cazuri și la tinerii de 18 ani. La persoanele în vârstă situația este mai sensibilă, pentru ele există un alt tip de apnee, pentru că pacienții care suferă de obezitate au afecțiuni multiple asociate, au un diabet greu de controlat, în momentul în care asociază și apneea în somn se adaugă și hipertensiunea care devine greu de controlat. Pentru aceștia speranța de viață este mai mică, din acest motiv nu avem pacienți care suferă de apnee în somn la vârsta înaintate”, transmite dr. Andreea Zabara, medic specialist la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie din Iași.
O afecțiune periculoasă care duce la moarte subită în somn
Depistarea bolii nu este un proces dificil, cea mai mare problemă este la pacienții care nu conștientizează faptul că această boală poate fi mortală și refuză vizita la medic.
„Există un laborator de somnologie, așa cum avem și noi la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie din Iași, acolo, primul pas este efectuarea unui poligraf prin care stabilim diagnosticul. Are loc o noapte de investigații, după ce pacientul a primit un dispozitiv cu care fie rămâne în spital, fie la domiciliu, în regim ambulator. După o singură noapte stabilim dacă este diagnosticul de apnee în somn și gradul de severitate, așa știm dacă are nevoie sau nu are nevoie de tratament în continuare.
Următoarea noapte este obligatoriu să o petreacă în spital, ocazie cu care stabilim ce fel de dispozitiv va avea nevoie în continuare la domiciliu, ce fel de mască. Tratamentul nu este cu medicamente, ci cu un dispozitiv de ventilație care îl ajută să respire bine toată noaptea. Noi acest lucru îl spunem pacienților, ajută atât timp cât este folosit. Pacientul pleacă cu o recomandare și cu un aparat pe care să și-l achiziționeze. Important de menționat este faptul că, din luna februarie 2023, aceste dispozitive sunt compensate de CAS, ceea ce nu se întâmpla, au o recomandare pe trei luni.
Înainte, acestea se închiriau sau se cumpărau de către pacient și prețul lor varia în funcție de gravitatea bolii, de la 350 la 600. Ulterior, noi evaluăm toleranța, aderența pacientului la tratament, dacă l-a folosit corespunzător. După câteva săptămâni, timp în care pacientul a folosit corespunzător dispozitivul, observăm dacă s-au remis simptomele, dacă pacientul a dormit bine, nu a mai sforăit. După câteva luni începe să scadă în greutate, să-și reia activitate”, adaugă dr. Andreea Zabara.
Apneea în somn este o afecțiune care nu se regăsește niciodată singură, aceasta vine la pachet cu boli asociate grave.
„Ce se întâmplă, pacienții vin la control, trimiși, de cele mai multe ori, de medicul cardiolog, de medicul diabetolog, de ORL sau pentru simptome precum somnolență diurnă, dureri de cap la trezire, simptome care conduc la imposibilitate de a-și mai desfășura activitatea lor zilnică, începând de la activitatea casnică, după care cea profesională. Aici se trage linie.
Este vorba despre șoferii profesioniști care adorm în momentul în care conduc, simptomatologia nocturnă este cea remarcată, de cele mai multe ori, de partener, prin pauzele de respirație. Există riscul de aritmii, hipertensiune și de moarte subită în somn, înseamnă că în una dintre aceste pauze de respirație, ulterior, pacientul nu-și mai reia activitatea. Nu există am sforăit pentru că am fost extrem de obosit, sforăim din cauza patologiilor”, mai spune dr. Andreea Zabara.
Medicii trag un semnal de alarmă
Imaginea care-i șochează până și pe medici este cea în care pacientul ce așteaptă la ușă pentru rezultate adoarme pe scaun și nu mai poate fi trezit. Specialiștii trag un semnal de alarmă, pentru că din cauza acestei afecțiuni se întâmplă majoritatea accidentelor rutiere și casnice.
„Simptomatologia cea mai pregnantă este a pacientului care stă la ușă și așteaptă să-i dăm poligraful și îl găsim dormind pe scaun. Problema este că uneori nu-l mai putem trezi pentru a-l introduce în cabinet, a-i da dispozitivul. Somnolența diurnă este cea mai importantă dintre toate simptomele, pentru că crește riscul de accidente casnice și de accidente rutiere.
Se spune că rata accidentelor rutiere este de șapte ori mai mare la șoferii care suferă de această afecțiune. Aceste accidentele rutiere sunt repetitive, pentru că el nu o face intenționat, simptomatologia persistă”, declară dr. Andreea Zabara.
Medicii trag un semnal de alarmă pentru că din cauza apneei în somn și a obezității se instalează noi cazuri de diabet.
„Din cauza apneei și a obezității se instalează noi cazuri de diabet. Pacienții care deja aveau diabet, nu mai reușesc să-și controleze glicemiile așa cum o făceau anterior, nici hipertensiunea, iar dimineața, la trezire au tensiunea mare, când, teoretic, ei trebuiau să se trezească odihniți”, a concluzionat dr. Andreea Zabara.