Atentat cu bombă în județul Iași! Dosarul istoric exclusiv al atacului asupra Sinagogii din localitatea Răducăneni din 29 septembrie 1945

Atentat cu bombă în județul Iași! Istoria exclusivă legată de atacul asupra Sinagogii din localitatea Răducăneni din 29 septembrie 1945. Prezentarea este făcută de profesorul și istoricul Ștefan Plugaru, absolvent al Facultății de Istorie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” – UAIC din Iași. Ineditul episod istoric de la finalul anului 1945 îi implică pe tinerii din comuna Răducăneni, Petre Gherghelaș, Mircea Chirilă și Nicolae Ulinescu. „Astfel, în seara zilei de 29 septembrie 1945, liniștea târgului Răducăneni era spartă de o bubuitură cumplită, ce a provocat larmă și panică printre locuitori. Cei care au ieșit speriați și alarmați pe ulițe aveau să constate că asupra Sinagogii locale se efectuase un atac, pe care l-am numi astăzi terorist, prin explozia unui calup de dinamită plasat în spatele clădirii”, dezvăluie istoricul Ștefan Plugaru

Un atentat cu bombă din județul Iași suscită și acum atenția și interesul oamenilor. Reporterii Cotidianului BUNA ZIUA IAȘI (BZI) prezintă dosarul exclusiv al cazului Sinagogii evreiești din localitatea Răducăneni. Aici, la 29 septembrie 1945, tinerii Petre Gherghelaș, Mircea Chirilă și Nicolae Ulinescu au fost acuzați de această faptă teribilă. Având în vedere că și în perioada contemporană asemenea teme sunt mult discutate și prezentate, o evocare a Cazului Sinagogii evreiești din localitatea Răducăneni este extrem de utilă și necesară pentru actuala generație de tineri.

Stirile PROTV

The Guardian: Alegătorii din România sunt furioşi. Ce urmează după victoria şocantă a ultranaţionalistului în primul tur

RomaniaTV

S-a decis după eşecul din alegeri. Cresc salariile din 2025, avem CIFRELE exacte pentru salariaţi

Povestea atentatului cu bombă din județul Iași! Cazul Sinagogii evreiești din localitatea Răducăneni

Prezentarea este făcută de profesorul și istoricul Ștefan Plugaru, absolvent al Facultății de Istorie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași. Informațiile au fost obținute din fondul Legiunea de Jandarmi Fălciu, Postul de jandarmi Răducăneni, dosar 5/1945, aflat la Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Vaslui. Încheierea celui de Al Doilea Război Mondial nu a însemnat și o pacificare imediată a spiritelor din societatea românească. După ani de prigoană, execuții, deportări, minoritarii evrei au căutat să-și reia proprietățile de care fuseseră deposedați în cursul „românizării” forțate aplicată de regimul condus de generalul Ion Antonescu.

„Unii dintre ei au plusat, revendicând prin instanțele judecătorești și bunuri pe care le vânduseră românilor din proprie inițiativă, înainte de a fi evacuați în diverse lagăre de concentrare și/sau deportați în Transnistria, fapt ce a tensionat și deteriorat relațiile cu populația majoritară, în rândul căreia cutumele antisemite propagate de Biserica ortodoxă și mesajele propagandei legionare erau încă prezente”, reliefează istoricul Ștefan Plugaru.

Mărturiile documentare despre atentatul de la Sinagoga din Răducăneni

În anii 1940-1945, în târgul Răducăneni, diferendele între români și evrei erau să provoace o tragedie. În seara zilei de 29 septembrie 1945, liniștea era zguduită de o bubuitură cumplită, ce a provocat larmă și panică printre locuitori. Cei care au ieșit speriați și alarmați pe ulițe aveau să constate că asupra sinagogii locale se efectuase un atac, pe care l-am numi astăzi terorist, prin explozia unui calup de dinamită plasat în spatele clădirii.

„În seara zilei de 29 septembrie 1945, ora 20:00, pe când ne aflam la rugăciuni în sinagogă a pus cineva dinamită, care a explodat și a provocat mare pericol pentru noi. Nu sunt victime”.

Aceasta este mărturia comerciantului Șmil Moise, reprezentant al comunității evreiești din comuna Răducăneni. Tabloul celor petrecute este întregit prin mărturia șefului postului de jandarmi din aceea vreme:

„În noaptea de 29/30 septembrie 1945, pe la orele 20 și 15, aflându-mă în Tg. Răducăneni, am auzit o detunătură în centrul târgului, și îndreptându-mă în direcția unde s-a produs detunătura am constatat că de către răufăcători s-a pus o dinamită în spatele sinagogii evreiești din Tg. Răducăneni, care făcând explozie a stricat două geamuri ce se află la peretele din spate și a produs panică în populația evreiască ce se afla la sinagogă, în număr de aproximativ 150 persoane, bărbați și femei, copii, care au fugit speriați spre străzile târgului. Cantitatea de explozibil ce a fost pusă de răufacători fiind mică, nu a produs stricăciuni la clădire, decât sticla de la două ferestre, datorită și faptului că dinamita a fost pusă numai lângă perete a spus plutonierul major P. Cașcaval, șef al postului de jandarmi din Răducăneni”, prezintă prof. Plugaru.

Autoritățile au deschis mediat un dosar penal pentru evenimentele de la Sinagoga din Răducăneni

Autoritățile au deschis imediat un dosar penal, legat de evenimentele de la Sinagoga din Răducăneni. Dosarul a fost înaintat Parchetului de pe lângă Tribunalul Fălciu, cu o acuzație tranșantă: delict de provocare de pericol public, conform art. 352 din Codul penal aflat în vigoare la aceea vreme. În urma cercetărilor efectuate de către Postul de jandarmi local, s-a constatat că dinamita a fost pusă de mai mulți tineri din localitatea Răducăneni, respectiv Petre Gherghelaș, Mircea Chirilă și Nicolae Ulinescu. Ei locuiau chiar în vecinătatea sinagogii din Răducăneni. Cei trei erau conoscuți de autorități și pentru alte fapte antisociale, respectiv deținere și port ilegal de muniții, alte infracțiuni care îi vizau în special pe evrei.

„Instigator a fost Petre Gherghelaș, de 22 ani, cizmar de profesie, implicat într-un conflict cu evreul Șmil Ciuraru, care acționase în judecată la Tribunalul din Huși pe cei cărora le vânduse diferite bunuri în anul 1941, odată cu evacuarea evreilor din Răducăneni. Atunci, acesta vindea lui Verona Gherghelaș, proprietara unul local de cafenea în Răducăneni, o masă de biliard cu bilele aferente și o oglindă de perete”, aduce în prim-plan istoricul Ștefan Plugaru.

Petre Gherghelaș și Mircea Chirilă au fost condamnați la închisoare.

În ziua de 29 septembrie 1945, prin ordinul Parchetului Tribunalului Fălciu și însoțit de un procuror, Șmil Ciuraru și-a recuperat bunurile, având însă o dispută aprinsă cu Petre Gherghelaș. După „cearta de moarte” dintre ei doi, convins că familia sa a fost nedreptățită, Petre Gherghelaș a căutat să îl omoare pe Șmil Ciuraru. Cum nu l-a găsit acasă pe cel de la care voia să împrumute o armă de foc, furios pe neputința sa, Petre Gherghelaș a promis public că se va răzbuna, ucigând zece „jidani”. Procurarea unei arme de foc cu muniția aferentă era în aceea vreme o bagatelă. După trecerea frontului, se puteau găsi arme și muniții pe toate drumurile, din care locuitorii zonei și-au făcut adevărate stocuri, dosite în cele mai surprinzătoare colțuri din locuințe și gospodării.

„În vremea foametei, armele de calibru mic (pistoale, revolvere), au fost la mare căutare, țăranii din satele județului Iași făcând schimb cu ele contra cereale prin satele Olteniei. Astfel că pentru Petre Gherghelaș procurarea unui calup de dinamită și detonarea sa lângă peretele sinagogii din Răducăneni a fost floare la ureche. La percheziția domiciliară efectuată după atac, la acesta s-au găsit 100 de cartușe de Z.B., aruncate în closet”, conchide prof. Ștefan Plugaru.

Deși au negat implicarea lor în atacul comis asupra sinagogii din Răducăneni, Petre Gherghelaș și Mircea Chirilă au fost condamnați la închisoare. Mircea Chirilă a fost inculpat și pentru un omor comis asupra unui locuitor din comuna Podoleni. A murit în închisoare până la finalizarea anchetei. Nu sunt date despre soarta lui Nicolae Ulinescu.