Ateneul Național din Iași continuă restaurarea mormântului scriitorului Dumitru C. Moruzi 

Ateneul Național din Iași continuă Proiectul „Cimitirul Eternitatea – Monument istoric | Muzeu în aer liber” printr-o serie de restaurări ale mormintelor-monumente din Cimitirul „Eternitatea”. Astfel, miercuri, 9 octombrie 2024, începând cu ora 15:00, va avea loc ceremonia de resfințire a mormântului scriitorului Dumitru C. Moruzi.

Ateneul Național din Iași continuă restaurarea mormântului scriitorului Dumitru C. Moruzi

Evenimentul este organizat de Ateneul Național din Iași, cu prilejul împlinirii a 110 ani de la trecerea la cele veșnice a scriitorului Dumitru C. Moruzi. În deschidere, Corul Marii Uniri va intona Imnul de stat al României și Republicii Moldova, iar serviciul religios va fi oficiat de părintele Gheorghe Șurpănelu. La eveniment va participa Primarul Municipiului Iași, Mihai Chirica.

Stirile PROTV

Cod galben de ninsori şi viscol în 11 judeţe, până marți seara. Zonele vizate de vreme rea. HARTĂ

RomaniaTV

Culiță Sterp, TĂTIC pentru a doua oară. S-a aflat BOMBA despre sarcina Danielei Iliescu

 „Ateneul Național din Iași continuă Proiectul Cimitirul Eternitatea – Monument istoric | Muzeu în aer liber, proiect ce are în prim plan omagierea unor personalități importante, care au contribuit la dezvoltarea cultural-artistică a Iașului. Astfel, la 110 ani de la trecerea la cele veșnice a lui Dumitru C. Moruzi, aducem un omagiu prin restaurarea mormântului scriitorului”, a declarat Gheorghiță Rusu-Persic, managerul interimar al Ateneului Național din Iași.

Având o bună cunoaștere a realităților sociale și culturale rusești, Dumitru C. Moruzi a păstrat întreaga viață idealul de unitate națională, pe care l-a servit prin scrisul și prin farmecul personalității sale nobiliare. Prin naștere sau trecute alianțe matrimoniale se înrudea cu marile familii ale Moldovei: Sturza, Cantacuzino, Ghica. Regina Natalia a Serbiei, verișoara sa, îi dăruiește chiar casa din Tătărași unde a locuit. La Iași scriitorul era numit „cneazul Moruzi de la Tătărași”, pentru că supus rus fiind, a preferat România. Avea convingeri antițariste, creația sa fiind pătrunsă de un puternic patriotism și o nezdruncinată încredere în Basarabia. Dumitru C. Moruzi a înțeles de timpuriu că român, moldovean și basarabean descriu același sentiment al identificării naționale. (Mihai Nicolae, volumul Voci din trecut, articolul Recitind Dumitru C. Moruzi)