Atena, zeița înțelepciunii și a războiului. Iată care este povestea ei uimitoare

Zeița Atena s-a născut într-un mod cu totul excepțional, direct din fruntea lui Zeus, tatăl său. Nașterea ei a fost rezultatul celei mai mari temeri. Legenda spune că Zeus aflase că dacă va avea vreun urmaș, acesta îl va detrona și va fi mult mai puternic, motiv pentru care alege să-și înghită  soția înainte de a da naștere fătului.

Atena a fost imediat recunoscută de ceilalți zei și zeițe ca fiind una dintre cele mai puternice și mai înțelepte divinități. Ea a devenit zeița înțelepciunii, a războiului strategic, a artei și a meșteșugurilor.

RomaniaTV

Bunicii aşteaptă a 13-a pensie după Paşte. Câţi bani în plus vin pe card, trebuie tipărite noi taloane

Observatornews.ro

"Bubuitură mare de tot. Am crezut că a căzut tavanul". Băut bine, un şofer din Mehedinţi a ajuns cu maşina în poarta unei case

Legenda zeiței Atena

Legenda zeiței Atena este strâns legată de orașul care îi poartă și numele și de numeroase fapte de înțelepciune și curaj. Încă din etimologia numelui său, Atena derivă din ”A-theo-noa”, având ca semnificație, „cea care cunoaște lucrurile divine”, sau din „Theounoesis” reprezentând „Inteligență Divină”, de aici și descrierea puterilor sale. Este printre cele mai cunoscute zeițe ale mitologiei grecești.

Unul dintre cele mai celebre legende este competiția dintre Atena și Poseidon pentru protecția unui mare oraș din Grecia Antică. Poseidon, zeul mărilor, lovește pământul, făcând să apară un izvor cu apă sărată, ca simbol al puterii maritime. Atena, în schimb, a plantat un măslin, simbol al păcii, înțelepciunii și prosperității. Oamenii au considerat darul zeiței mai valoros și au ales-o pe ea drept protectoare, numind orașul după numele ei, adică Atena.

Zeița nu era doar apărătoarea orașului, ci și o divinitate a dreptății și a cunoașterii. Atena îi protejează pe cei înțelepți și drepți, dar îi pedepsește pe cei mândri și aroganți. Un exemplu este mitul lui Arachne, o tânără țesătoare care a sfidat-o, considerându-se mai dibace în arta acestui meșteșug. Cele două acceptă să participe la un concurs, pe care îl câștigă Atena. Drept pedeapsă, o transformă pe tânăra fată într-un păianjen.

Reprezentări în artă

Foarte mulți artiști au ales să întruchipeze poveștile zeilor sub formă de artă. Zeița Atena a fost reprezentată sub diferite forme, de la sculpturi la vase de ceramică și picturi renascentiste, fiecare scoțând în evidență trăsăturile și simbolismul său complex. Una dintre cele mai celebre și surprinzătoare opere de artă este o statuie colosală, numita „Atena Partenos”, realizată de marele sculptor Fidias, în secolul al V-lea, î. Hr. Aceasta era amplasată pe Acropola Atenei și măsura aproximativ 12m înălțime. Realizată din aur și fildeș, statuia o înfățișa pe zeiță în armură, cu un coif impunător.

În arta greacă, Atena apare adesea în postură de războinică purtând un scot decorat cu capul Meduzei, al cărui putere era acela de a îngrozi dușmanii. Pe vasele de ceramică din perioada antică, ea era ilustrată în tot felul de scene mitologice, alături de eroi precum Heracle, Odiseu sau Perseu. Pe aceștia îi proteja în călătoriile lor. În unele reprezentări apare ținându-și în mână sulița și scutul, ca simbol al războiului.

În perioada romană, Atena a fost identificată cu zeița Minerva și a continuat să fie prezentă în sculpturi și fresce. În Renaștere, artiști precum Sandro Boticelli au ilustrat-o în picturi alegorice. O astfel de reprezentare este tabloul „Pallas și Centaurul”, unde zeița Atena apare într-o postură impunătoare, dominând o creatură mitologică.