Atena si Sparta: viata publica si privata

Atena si Sparta. Formulele superioare de organizare politică au fost implementate pentru prima oară de către grecii antici. Aceştia au ”inventat” politica, regulile de drept cu privire la proprietatea privată, conducere reprezentativă şi libertate juridică.

Pe fondul unei dezvoltări a agriculturii, comerţului, meşteşugurilor, a circulaţiei monetare, s-a constituit polisul – cetatea-stat.

Viaţa publică şi privată a vechilor greci se derula în jurul ideii de cetate, garanţie a drepturilor civile, a averii şi
persoanei fizice.

Odată cu cetatea-stat, a luat naştere şi s-a împlinit şi calitatea grecilor de cetăţeni mai exact de oameni liberi.

„Polisul este acolo unde se afla corpul civic”. Ansamblul de insitutii dintr-un polis devenea politeia. Patrios politeia echivala cu dreptul cutumiar al strămoşilor.

Străinii nu aveau drepturi politice, iar hiloţii (populaţii dependente de Sparta) şi sclavii (prizonieri de război, datornici etc.) erau consideraţi aproape animale. Celelalte populaţii neelene erau numite barbari.

Stirile PROTV

Boala cu mortalitate de aproape 15%, care se transmite prin aer. „Simptomele seamănă în primele zile cu gripa”

RomaniaTV

Şoc în showbiz. Leo de la Strehaia: Carmen Şerban a fost amanta mea timp de 7 ani. Am iubit-o rău de tot

Grecia antică era organizată în triburi fratrii, familii (génos) şi până în secolul II i.Hr. se vorbea cu dialecte diferite.

Atena si Sparta

Puterea politică a evoluat de la autoritatea regilor la cea a aristocraţilor agrari.

În acest context de instituţii şi tradiţii, s-au întemeiat şi polisurile de referinţă ale Greciei, Spartă şi Atena, în secolele IX — VIII i.Hr., prima în Peloponez, cea de a două în Attica.

Ele au fost rivale redutabile la hegemonia Eladei, Spartă – că stat oligarhic, militarist, cu baza economică agricolă, dominată de aristocraţia funciară tradiţională.

Atena – că democraţie, mare putere maritimă, cu resurse materiale impresionante, agricole, „industriale”, financiare, condusă de o aristocraţie cu putere financiară.

Viaţa publică în ambele orase-stat se desfăşura în cadrul cetăţii. Instituţiile de putere se asemănau în mod formal; cele militare erau aproape identice şi porneau de la:

obligaţia tuturor cetăţenilor de a presta serviciul militar;

organizarea pentru luptă pe principiul structurilor de fratrie, trib şi teritoriale;

divizarea armatei în infanterie (grea – hopliţi), cavalerie şi flota.