Atacurile de panică reprezintă perioade scurte de frică sau de disconfort intens caracterizate de anumite simptome specifice. În cazul atacurilor de panică, simptomele sunt multiple și se pot apărea diferit de la un caz la altul.
Studiile arată că peste 10% din populație ajunge să aibă cel puțin un atac de panică în timpul unui an.
Foarte important pentru a preîntâmpina atacurile de panică este să-ți dai seama că suferi de așa ceva. De aceea trebuie să fii atent la simptome, când exact apar, în ce context.
Atacuri de panică: Simptome
Pentru ca un atac de panică să nu fie foarte intens este foarte important să știi simptomele. Unul dintre primele simptome care îți transmit că ai un atac de panică este că începi să simți cum inima bate mai tare și poate să apară senzația că te sufoci.
În plus, poate să apară transpirația abundentă, dar și o senzație de greață, crampe abdominale și chiar diareea.
Senzația de leșin, confuzia sau amețelile îți pot indica un atac de panică, dar la fel de bine și o stare de agitație. Și uscarea gurii poate un semn că ești în pragul unui atac de panică.
Un alt semn al ataculu ide panică poate fi apariția unei senzații de furnicături în mâini sau chiar un tremur al mâinilor. Un alt smptom poate fi senzația că se va întâmpla ceva rău, teama de că poți înnebuni sau chiar poți muri.
Perioada maximă în care poate avea loc atacul de panică este de aproximativ 10 minute. Chiar dacă sunt intense, atacurile de panică în sine, nu sunt periculoase.
Cauze ale atacurilor de panică
În teorie se spune că persoanele care suferă de atacuri de panică au o vulnerabilitate neurofiziologică predispozantă care poate interacționa cu stresorii specifici din mediu. Aceasta ar fi explicația pentru apariția bolii. Specialiștii susțin că sunt unii factori, unele cauze, care ar putea avea un rol important, dacă nu chiar decisive, în declanșarea atacurilor de panică.
Printre cazuele enumerate de medici în cazul atacurilor de panică se numără stresul major, moștenirea genetic, un temperament mai sensibil la stres sau predispus la emoții negative sau anumite modificări în funcționarea creierului.
Anumite afecțiuni de natură psihică, dar și depresia și stersul posttraumatic pot să favorizeze apariția atacurilor de panică. În plus, consumul anumitor substanțe poate duce la apariția atacurilor de panică. Printre substanțele care pot cauza atacurile de panică se numără nicotina, cafeina și alcoolul.
Trebuie ținut cont de faptul că, deși există anumite cauze, atacurile de panică se produc brusc, fără vreun avertisment.
Factori de risc pentru atacurile de panică
Atacurile de panică apar de multe ori în adolescență sau la începutul vieții adulte și specialiștii susțin că le afectează mai mult pe femei decât pe bărbați.
Factorii de risc pentru atacurile de panică pot fi de natură genetică, biologică sau psihologică. Astfel, un istoric familial de atacuri de panică poate reprezenta un factor de risc pentru atacurile de panică.
De asemenea, un stres major apărut în viață, precum decesul sau o boală gravă a unei persoane dragi sau un eveniment traumatic, precum un abuz sexual sau un accident sever.
La fel, anumite schimbări majore în viață, precum divorțul sau nașterea unui copil sau istoricul unui abuz fizic sau sexual în copilărie pot favoriza apariția atacurilor de panică.
În plus, fumatul sau aportul excesiv de cofeină pot fi cansiderați factori care cresc riscul de a face un atac de panică.
Și separareade părinți sau moartea acestora reprezintă factori importanți pentru apariția atacurilor de panică.