Prima pagină » Titlurile zilei » Asta întrece imaginația tuturor! Un obiect-unicat, dorit de toți oamenii cu bani, se află doar la Iași. Cei care l-au deținut au avut averi impresionante – GALERIE FOTO EXCLUSIV

Asta întrece imaginația tuturor! Un obiect-unicat, dorit de toți oamenii cu bani, se află doar la Iași. Cei care l-au deținut au avut averi impresionante – GALERIE FOTO EXCLUSIV

03 sept. 2021, 02:00,
Valentin Hutanu, în Titlurile zilei

Este dincolo de imaginația celor mai mulți! Doar inițiații cunosc valoarea acestui obiect-unicat dorit de toți bogătașii și care se află doar la Iași. Cei care l-au deținut au avut averi impresionante. În această perioadă, acesta se află la Centrul de Cercetare și Conservare-Restaurare al Patrimoniului Cultural de la Palatul Culturii Iași. Specialistul Remus Popa, restaurator și conservator, lucrează pentru a-l salva de la degradare. Acesta dezvăluie că numai pentru a-l restaura, doar dacă ar lucra numai la el, ar dura aproape cinci ani. Este vorba de tronul ultimilor domni fanarioți din Moldova, ce datează de acum peste două secole

Doar un grup restrâns de specialiști, ce activează de decenii doar la Iași, au grijă de obiecte râvnite de toată lumea! În această perioadă, la Centrul de Cercetare și Conservare-Restaurare al Patrimoniului Cultural din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” (CMNM) – Palatul Culturii Iași, se află un obiect de o valoare inestimabilă. Aici, specialistul Remus Popa, restaurator și conservator lucrează pentru a-l salva de la degradare. El dezvăluie că pentru a-l restaura, doar dacă ar lucra numai la el, ar dura aproape cinci ani. Este vorba de tronul ultimilor domni fanarioți din Moldova, ce datează de acum peste două secole.

„Da, este o piesă foarte rară și valoroasă acest tron. E mult de muncă la el, cu migală și răbdare. Dacă ar fi să mă ocup doar de el, restaurarea sa ar dura aproape cinci ani. A fost realizat într-o manieră specială și este un simbol al nostru. Gândiți-vă că pe el au stat mari domnitori. E o valoare mare de patrimoniu și simbol aparte”, arată Remus Popa, restaurator și conservator la Palatul Culturii.

 

Tronul ultimilor domni fanarioți din Moldova (1806-1821)

Acest tron reprezintă o piesă ilustrativă pentru istoria modernă a Principatelor Române și pentru procesul de europenizare inițiat la începtul secolului al XIX-lea. Obiectul marchează sfârșitul influenței orientale și adoptarea modelelor occidentale, proces început chiar în timpul domnilor fanarioți, investiți de sultan pe tronurile Moldovei și Valahiei. Tronul se află în colecția Muzeului de Istorie a Moldovei din Iași (România), având nr. inv. 6247.

„Vechile cronici relatează despre implicarea personală a domnitorului în realizarea mărețului palat, ca un adevărat gospodar. Drama personală a lui Alexandru Moruzi a fost că nu a mai apucat inaugurarea noii reședințe și înscăunarea pe tronul pe care și-l pregătise. Cu trei zile înainte de ziua Sfântului Alexandru a primit ordinul Sultanului de a se retrage la Constantinopol, întrucât izbucnise un nou război cu Imperiul Țarist, iar rușii aveau să ocupe în câteva zile orașul Iași, capitala Moldovei. Ghinionul domnitorului s-a repetat în același an, 1806, când acesta a fost reinvestit ca domnitor al Moldovei și i se pregătise din nou tronul de la Iași, dar a fost nevoit să se întoarcă încă o dată, de la hotarul țării, din cauza situației nesigure”, explică dr. Sorin Iftimi, istoric și muzeograf – Muzeul de Istorie a Moldovei Iași.

Tronul este lucrat din lemn aurit și pictat, fiind tapițat cu catifea de culoare vișinie

Tronul a fost folosit de următorii domni fanarioți până la Mihai Șuțu, ultimul dintre aceștia (1821). Examinând cele câteva litere care însoțesc stema tronului, constatăm că ele amintesc titulatura domnitorului Scarlat Callimachi (1807-1810; 1812-1819), cunoscut ca „cel mai filo-francez dintre fanarioți”. În suprafața vopselii s-a păstrat însă conturul titulaturii lui Alexandru Moruzi, adevăratul comanditar al tronului, la 1806.

„Acesta este un obiect lucrat din lemn aurit și pictat, fiind tapițat cu catifea de culoare vișinie; dimensiunile obiectului sunt 170x79x70 cm. Deasupra spătarului se află stema Principatului Moldovei, care păstra, de peste patru secole, același element principal: capul de bour. Tronul nu mai păstrează deloc linia orientală a obiectelor de acest gen, folosite în Principatele Române și secolul al XVIII-lea, ci este o piesă de inspirație occidentală, arhitectura sa raportându-se la reperele clasice ale ebenisticii (tâmplărie de mare finețe) europene”, mai reliefează dr. Sorin Iftimi, istoric și muzeograf – Muzeul de Istorie a Moldovei Iași.

Domnii „fanarioți” i-au înlocuit pe cei autohtoni la conducerea Principatelor Române, între anii 1711-1821, fiind impuși de către Poarta Otomană

Domnii „fanarioți” i-au înlocuit pe cei autohtoni la conducerea Principatelor Române, între anii 1711-1821, fiind impuși de către Poarta Otomană. Ei și-au luat numele de la cartierul grecesc Fanar, din Constantinopol (Istanbul). Deoarece Coranul interzicea musulmanilor să învețe limbile străine (ale «necredincioșilor»), diplomația Imperiului Otoman a apelat la serviciile unor greci poligloți și cultivați, proveniți adesea din vechea aristocrație bizantină. Cei mai dotați dintre aceștia ajungeau să ocupe funcția de Mare Dragoman, „ministrul de externe” al Imperiului Otoman.

„Încununarea carierei politice a acestora și răsplata mult râvnită de ei era aceea de a fi numiți de către Sultan ca domnitori în fruntea celor două principate creștine, românești: Moldova sau Valahia. Chiar și din aceste „avanposturi”, ei aveau obligația de a servi diplomația otomană”, mai arată istoricul dr. Sorin Iftimi.

Istoricul Sorin Iftimi: „Tronul de la Iași are o istorie care a fost elucidată de curând”

În mod paradoxal, deși reprezentau o Putere orientală, prin acești fanarioți (și uneori chiar prin Constantinopol) au pătruns în Principatele române numeroase elemente de civilizație occidentală. Deși purtau încă veșmintele otomane oficiale, domnii fanarioți erau rafinați vorbitori de franceză și purtători ai ideilor iluministe. Mulți dintre ei și-au alcătuit valoroase biblioteci de cărți occidentale.

„Tronul de la Iași are o istorie care a fost elucidată abia de curând prin analiza atentă a stemei de pe spătar și a inscripției sumare ce o însoțește. Stema corespunde domnitorului Alexandru Moruzi «1802-1806», cel care a construit un impunător palat neoclasic pe ruinele vechii reședințe domnești medievale, distruse de incendiul din 1775. Pentru aceasta, el a apelat la serviciile arhitectului vienez Johann Fryewald. Se poate observa că stilul tronului se potrivește cu cel al noului palat domnesc”, declară dr. Sorin Iftimi.

Tronul de inspirație barocă are un aspect spectaculos, care trebuia să impună respect și admirație

Tronul de inspirație barocă are un aspect spectaculos, care trebuia să impună respect și admirație. Acesta se desprinde, ca aspect, de jilțul domnesc tradițional păstrat în biserică, dorindu-se a fi o piesă aulică (care aparține curții unui suveran). Corpul tronului este așezat pe patru labe de leu, puternice, iar leii, aflați mai demult la picioarele stranei domnești, ocupă acum locul cotierelor. Spătarul este flancat de doua ramuri de palmier lucrate în lemn aurit, terminate la partea superioară cu două volute baroce.

„Atenția este atrasă, în mod special, de stema domnească, aflată la partea superioară a spătarului. Și aceasta este lucrată în lemn sculptat, aurit și pictat. Aspectul general al stemei, precum și studierea atentă a urmelor unor slove chirilice, dispărute în prezent, conduce spre ultimii domni fanarioți, Alexandru Moruzi «1802-1806» și Scarlat Callimachi «1807-1810; 1812-1819». Blazonul lui Alexandru Moruzi, având o înfățișare asemănătoare celei de pe tronul domnesc, poate fi întâlnit pe Tâlcuire la cele patru Evanghelii, carte apărută la Iași, în 1805 . Stema lui Scarlat Callimachi, cu aceeași înfățișare, se regăsește pe verso-ul foii de titlu al Liturghiilor, tipărite de mitropolitul Veniamin Costachi la Iași, în 1818”, a mai scos în prim-plan dr. Sorin Iftimi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *