Aspirina scade tensiunea: Mit sau realitate?

Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, aspirina este folosită agent antipiretic și analgezic, fiind introdusă cu succes în tratarea gutei și reumatismului.

În urma studiilor făcute în ultimii ani, s-a ajuns la concluzia că aspirina scade tensiunea și poate fi folosită în acest sens. Au fost și cardiologi care au susținut contrariul, subiectul fiind în continuare în dezbaterea specialiștilor.

Ce conține aspirina

În principal, aspirina conține acid acetilsalicilic. Chimistul Rafael Piria a fost cel care reușit să extragă materii prime pentru fabricarea sa din coaja de salcie. Acidul salicilic rezultat a fost utilizat ca remediu pentru gută și reumatism. Din 1897, versiunea finală a medicamentului a fost obținută prin acetilare și a fost clasificat ca antiinflamator nesteroidian.

RomaniaTV

Răsturnare de situaţie, cum arată ultimul SONDAJ pentru turul II al alegerilor

Observatornews.ro

Destin curmat departe de casă. Doi soți români și-au pierdut viața în Germania, la doar o săptămână după ce ajunseseră acolo la muncă

Pe lângă acid acetilsalicilic, aspirina conține celuloză microcristalină și amidon. În plus, aspirina mai poate conține acid de lămâie, carbonat de sodiu, citrat, bicarbonat și talc.

Aspirina are caracter antiinflamator datorită influenței principalului ingredient activ al medicamentului asupra focarului inflamator. Aceasta reduce gradul de permeabilitate al pereților capilari și inhibă activitatea hialuronidazei.

Aspirina este folositoare pentru scăderea febrei deoarece are efect asupra departamentului de termoreglare din partea anterioară a hipotalamusului. Sub influența medicamentului, vasele de sânge se extind, crește producția de transpirație, ceea ce duce la scăderea febrei.

Senzațiile de durere sunt ameliorate datorită capacității acidului salicilic de a afecta focarele percepției lor în zona inflamației și asupra sistemului nervos.

Aspirina scade tensiunea: Cum afectează inima?

Aspirina este un adjuvant la regimul de terapie în cazul tensiunii arteriale. Asta deoarece aspirina ajută la stabilizarea stării prin subțierea sângelui și prin extinderea lumenului vaselor de sânge. Medicamentul este utilizat în principal ca adjuvant la un regim de tratament, ameliorează simptomele și previne complicațiile.

În cazul persoanelor hipertensive, este indicată aspirina cardio. Totuși, sunt cardiologii care susțin că aspirina nu scade tensiunea arterială, fiind prescrisă în principal ca măsură preventivă a complicațiilor, adică pentru a împiedica apariția infarctului miocardic sau a accidentului vascular cerebral).

S-a demonstrat științific, însă, că în cazul pacienților hipertensivi aspirina previne dezvoltarea cheagurilor de sânge.

Alți medici cardiologi sunt de părere că aspirina poate fi utilizată ca mijloc de eliminare a simptomelor neplăcute în cazul personaelor hipertensive deoarece influențează vasele cerebrale prin reducerea intensității durerilor de cap și eliminarea senzația de greutate, distensie și pulsație.

Mai mult, în momentul în care aspirina este combinată cu un medicament cu efect antihipertensiv, cresc șansele depășirii unui atac de hipertensiune arterială.

Contraindicații ale aspirinei

Aspirina este contraindicară în cazul persoanelor care suferă de ulcer, astm bronșic. De asemenea, aspirina nu este indicată femeilor însărcinate sau celor care alăptează. Medicamentul crește șansele de sângerare și este rău pentru făt. O perioadă relativ sigură este al 2-lea trimestru (3-6 luni).

În plus, persoanele care suferă de anemie, aspirina le poate provoca risc de sângerare. Nici persoanelor care au perturbări endocrine, copiilor sub 15 ani, pentru că există riscul să dezvolte sindromul Reye, și celor care au intoleranță individuală la componentele medicamentului n ule este recomandat să ia aspirină.

De asemenea, se recomandă consultarea în prealabil cu un medic cu privire la administrarea de aspirină în cazul persoanelor care au concentrație mare de acid uric (hiperuricemie), sângerări în tractul gastro-intestinal, boli cronice ale organelor interne sau polipoza nasului.