Ariciul – Sfatuitorul lui Dumnezeu. Este un semn bun daca o familie de arici se stabileste pe langa casa ta

Putini sunt cei care stiu ca aricii sunt sanitari naturali de neinlocuit pe langa fermele si gradinile particulare. In meniul acestora intra o multime de insecte si daunatori care anual le aduc pagube insemnate proprietarilor.

Ariciul este unul dintre cele mai folositoare animale pentru agricultura. Un singur arici curata gradina de insecte daunatoare, consumand doar intr-o noapte circa 200 grame de larve, gandaci si alte insecte.

Stirile PROTV

Ce s-a întâmplat cu peste 30.000 de români care au vrut să treacă granița, după intrarea României în Schengen

RomaniaTV

ANAF verifică toate conturile Revolut. Cum poţi să rămâni fără bani pe card

Inca din Antichitate este considerat un semn bun daca o familie de arici se stabileste pe langa ferma. Si nu numai pentru ca se zice ca serveste ca un talisman aducator de noroc. Acest animal insectivor reprezinta pentru fermieri o adevarata bijuterie. Asta deoarece meniul sau include foarte multi daunatori. Carabusi, greieri, gandaci de la sol, larve de tantari, viermi care ataca plantele, melci, omizi, acesti daunatori formeaza cea mai mare parte a rationului lor alimentar. In total, aricii folosesc in alimentatie aproximativ 250 de specii de insecte.

Este de remarcat ca aricii, din cauza sensibilitatii lor scazute la otravuri, pot manca chiar si insecte otravitoare, care nu sunt atinse de nimeni altcineva. Inca in meniul lor mai intra serpi, broaste, rozatoare. Desi aricii nu sunt intr-atat de agili pentru a prinde soareci, stiu insa foarte bine cum sa le gaseasca cuiburile si sa le distruga.

Aricii au un oarecare grad de imunitate naturala impotriva muscaturilor serpilor veninosi, la noi in tara fiind cei mai mari dusmani ai viperelor. Secretul consta intr-o proteina din musculatura lor, denumita erinacina. S-a constatat ca aricii pot rezista la o doza de pana la 5 grame de cianura de potasiu, o cantitate uriasa pentru un animal de talia ariciului. Prin natura lor, masculii sunt extrem de egoisti si isi apara cu incapatanare teritoriul. Exceptie fac doar pentru femele, atunci cand sunt in perioada de imperechere.

Fermierii stiutori i-au considerat dintotdeauna buni vecini, i-au hranit la distanta si in niciun caz n-au indraznit sa-i ucida. Aricii iubesc sa se stabileasca in jurul fermelor. Slabiciunea lor este laptele. Au un simt ascutit si atunci cand vine vremea mulsului se ascund prin colturi in asteptarea ca pe podea s-ar putea varsa cateva picaturi de lapte. Daca aveti arici in gradina si vreti sa le lasati hrana pe timpul noptii, lasati-le fructe, carne sau nuci. In niciun caz lapte sau produse lactate. Desi le place mult laptele, s-a dovedit ca le produce invariabil o forma de diaree severa sau chiar moartea.

Fermierii care vor sa dezvolte afaceri eco ar trebui sa se gandeasca in serios la arici. Pentru a-i atrage, este necesar de creat conditii de viata adecvate. In gradina ar trebui de pastrat un loc in care niciodata sa nu se faca lucrari agricole, iar solul sa nu fie prelucrat. Cel mai bine ar fi ca acest spatiu sa reprezinte o banda verde in jurul (sau in fundul) gradinii ocupata de garduri vii. In aceste locuri izolate femela poate gasi un loc linistit, unde sa-si faca cuib si sa creasca puii. Este foarte important de stiu ca, daca, din neatentie, atingeti sau stricati cuibul, femela nu se mai intoarce niciodata inapoi, iar puii sunt sortiti pieirii.

Aricii au nevoie, de asemenea, de conditii pentru iernat. Se are in vedere ca locul unde isi au cuibul nu trebuie lasat in bataia ninsorilor si a vantului. In acest scop le puteti face o doseala improvizata din niste crengi, lemne, strujeni sau frunzele copacilor. Important este sa nu le stricati adapostul lor natural.

Ariciul este unul dintre animalele care isi petrec iarna hibernand. Inainte de hibernare, care incepe de obicei din luna octombrie (sau chiar septembrie, daca toamna s-a dovedit aspra in anul respectiv), ajunge sa-si dubleze greutatea prin acumulari de grasime.

Inca din perioada verii mananca in exces pentru a intra in conditia optima care sa-i permita sa hiberneze pana in lunile martie-aprilie, cand redevine activ. Hibernarea are loc intr-o vizuina subterna, la adapost de gerul si viscolele iernii. Culcusul ariciului este intotdeauna captusit cu un strat gros de frunze uscate, cu rol izolator. Vizuina sa este deosebit de curata, ariciul fiind un iubitor de curatenie. Atunci cand intra in starea de hibernare profunda, toate functiile fiziologice ale organismului sau isi incetinesc considerabil ritmul.

Ca orice animal care iarna hiberneaza, aricii trebuie sa acumuleze din timp un strat frumos de grasime. Ar fi bine ca toamna (octombrie, noiembrie) sa le aruncati cate ceva de mancare la distanta, nuci, cereale, fructe, etc.

Imediat dupa iesirea din hibernare, aricii au un singur lucru in cap: sex!
Imperecherea are loc in lunile aprilie-mai, iar gestatia la aricii romanesti este de 25-28 zile. Rezultatele apar sub forma a 2-7 pui, care nu depasesc 5 cm lungime, cu trupusoarele acoperite de peri fini si moi, care se vor transforma ulterior in tepii caracteristici.

La mai putin de o luna de la venirea lor pe lume, puii incep sa exploreze imprejurimile, urmandu-si mama in peregrinarile ei. La trei luni sunt independenti, dar vor deveni maturi sexual abia peste un an de zile.

Intrebarea cumva comica despre “cum fac sex aricii“, fara ca masculul sa se raneasca in spinii de pe spatele femelei, si-a gasit raspunsul in urma studiilor si experimentelor de laborator. In momentul copularii, penisul mascului, care este situat in centrul abdomenului, nu este deloc ranit in timpul procesului, deoarece femela isi intoarce foarte mult coada si bazinul in sus.

Ariciul – Sfatuitorul lui Dumnezeu
Prezent in multe basme si povesti, ariciul, ca personaj, ascunde de fapt mistere mult mai vechi, fiind regasit in numeroase mituri si legende cosmogonice. Ocupand un loc de seama in mitologia persana, ariciul apare si in traditiile popoarelor turcice din Asia Centrala.

Potrivit descopera.ro, in miturile noastre primordiale, ariciul participa alaturi de Dumnezeu (Fartat) si Diavol (Nefartat) la urzirea lumii. Iata-l propulsat in rolul de “inginer” al Creatiei. La fel ca in cazul miturilor primordiale indo-europene, asiatice sau chiar africane, ariciul este si la noi un purtator al inteligentei creatoare supreme si chiar al unei etici surprinzatoare. El este cel care pune ordine in succesiunea zilelor si preintampina incestul Soarelui cu Luna, izbavind astfel lumea proaspat faurita de greutatea unui pacat primordial.

Descoperim asadar ariciul implicat in rolul neasteptat de ajutor al lui Dumnezeu in procesul urzirii lumii. Ba chiar, in unele mituri, Dumnezeu greseste Facerea Lumii, sau este in lipsa de inspiratie. Salvarea vine de la meticulosul si inteligentul arici care, prin intermediul a diferiti soli animalieri (cel mai adesea, albine), vine cu solutiile potrivite pentru terminarea Lumii.

Il gasim si in rolurile de mediator intre zi si noapte, intre pamant si apa, intre suprafata si adancime, intre ordine si haos, intre norma si abatere, actionand asemenea unui catalizator pentru armonizarea contrariilor si normalizarea ritmurilor Firii.

Ca orice divinitate precrestina telurica, ariciul este stapan si paznic al bogatiilor pamantului. Imparte acest rol cu sarpele dar, spre deosebire de reptila care doar pazeste comorile, ariciul este pastratorul tainei unui dar al elementului pamant. Este vorba de o planta magica, ce poate sa invinga bolile si moartea, ba chiar si uneltele si tehnologiile create de oameni. Aceeasi planta are darul de a deschide usile Raiului, iar singur ariciul este cel care-i stie taina.

Cu sau fara simbolismul sau fascinant, ariciul ramine acelasi spiridus al toamnei, a carui aparitie ne incanta privirea si ziua.

Iubiti-l si ocrotiti-l ori de cate ori il intalniti!