Apa îmbuteliată la PET poate dăuna organismului. „Numărul bacteriilor este mai mare decât cel de pe capacul de WC”

Impactul apei îmbuteliate la PET asupra mediului înconjurător este „de până la 3.500 de ori mai mare decât cel al apei de la robinet”, conform unui studiu realizat de Institutul din Barcelona pentru Sănătate Globală (ISGlobal). Mai mult decât atât, cercetătorii consideră că impactul apei îmbuteliate asupra ecosistemelor este de 1.400 de ori mai mare decât cel al apei de la robinet.

Ce credem că ne ajută, uneori ne poate îmbolnăvi mai mult. Consumăm zilnic produse, de care avem nevoie vitală, însă ele pot cauza boli grave sau chiar moartea dacă nu sunt depozitate în condiţii corespunzătoare.

Stirile PROTV

Ucraina a lansat unul dintre cele mai mari atacuri cu drone asupra Moscovei

RomaniaTV

Cătălin Botezatu, la un pas de moarte. Celebrul designer a încercat să se SINUCIDĂ din dragoste

ANPC a găsit milioane de litri de apa depozitate necorespunzător

Milioane de litri de apă au fost descoperite în vara acestui an de către comisarii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului. Acestea erau depozitate în condiţii de temperatură necorespunzătoare. Specialiştii au tras un semnal de alarmă în repetate rânduri despre faptul că apa la PET poate dăuna organismului, mai ales dacă aceasta nu este depozitată corespunzător.

18:19, 02 Sep 2024

Comisarii ANPC au dat amenzi de peste 12 milioane de lei. Ce nereguli au fost descoperite pe litoral

Fizicianul şi cercetătorul ieşean, Silviu Gurlui, spune că în compoziţia pet-urilor apar compuşi de tratament specifici care asigură plasticitate, culoare, duritate, sau rezistenţă la raze UV. Cadrul didactic afirma faptul că printre compuşii cei mai periculoşi regăsiţi în apă din pet-uri se află stibiul, cunoscut şi sub denumirea de antimoniu. Antimoniul (stibiul) este considerat substanţă cancerigenă de către Agenţia Internaţională de Cercetare în Cancer, parte din Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

„Stibiul poate induce afecţiuni pulmonare, atunci când este respirat direct din aer sau afecţiuni cardiovasculare, afecţiuni gastroenterologice, mutaţii genetice şi cancer în condiţii extreme. Afectează femeile însărcinate şi produc malformaţii, dacă persoanele sunt expuse pe termen lung la concentraţii mari”, a declarat profesorul Silviu Gurlui.

Conform specialiştilor, stibiul din apa din pet creşte de peste zece ori timp de două, trei luni, dacă termperatura creşte de la 22 la 40 de grade Celsius. Stibiul ajunge rapid în apă mai ales în prima parte a depozitării.

„Stibiul în apă este mai mult în pet-urile cu apă carbogazoasă, precum şi în sucurile carbogazoase. Se găseşte ceva mai puţin în apă plată. Cauza accelerării difuziei de stibiu în cazul conţinutului carbogazos este interacţiunea fizică mai puternică între CO2 şi pereţii sticlei. Acelaşi fenomen accelerează şi degajarea de acetaldelhidă, mai mult în cazul apei carbogazoase”, a mai explicat Silviu Gurlui.

Medicii ieşeni trag un semnal de alarmă privind produsele din plastic

Cadrele medicale din Iaşi şi nu numai atrag şi ele atenţia asupra produselor din plastic în general, nu doar a
PET-urilor cu apă. Aceştia susţin că bacteriile atacă şi provoacă boli pe termen lung, neavând neapărat efecte imediate.

„Partea problematică este că substanţele periculoase se regăsesc în aceste recipiente, de fapt în toate produsele din plastic. Pot ajunge în alimentaţie şi pot fi toxice. Provoacă tulburări hormonale care duc la boli endocrine şi infertilitate. Ele pot avea efect negativ şi asupra ficatului, aşa că din punctul meu de vedere trebuie crescute standardele de producţie şi de calitate. De poluarea din apă şi din papa nu ne putem feri. Ce ar fi să existe la nivelul fiecărui stat membru UE nişte centre de control al calităţii care să analizeze orice fel de produs care vine de pe piaţa internă sau externă? Vreau să am certitudinea că nu am cancer în farfurie, în România”, a declarat Tudor Ciuhodaru, medic primar la Spitalul „Prof. Dr. Nicolae Oblu” din Iaşi.

Nivelul bacteriilor dintr-un singur PET reciclat poate fi mai mare decât nivelul acestora dintr-o toaletă.

„Riscurile cresc odată cu reutilizarea lor, cu expunerea la soare. Dacă vorbim despre utilizarea produselor de plastic, gândiţi-vă câte bacterii pot fi recilculate într-o sticlă refolosită de nu ştiu câte ori. Nivelul de bacterie pe unitate este mai mare decât cel de pe capacul de WC. Dacă nu sunt depozitate aşa cum trebuie, lucrurile pot lua o turnură cu totul problematic. Ele nu au gust, miros, nu se văd şi nu au toxicitate imediată, dar au efecte devastatoare pe termen lung”, a conchis medicul ieşean.