Angela Merkel și veto-ul asupra Ucrainei: Decizia care a schimbat cursul NATO și a provocat controverse

Angela Merkel, una dintre cele mai influente figuri politice ale Europei, dezvăluie în memoriile sale recent publicate, intitulate „Libertate. Memorii 1954-2021”, decizii strategice majore luate în timpul mandatului său de cancelar al Germaniei. Printre acestea, un episod controversat capătă atenție: opoziția sa față de aderarea rapidă a Ucrainei la NATO, o decizie care continuă să genereze dezbateri și critici, în special din partea Kievului.

Angela Merkel și decizia care a schimbat cursul NATO

În cadrul Summitului NATO din 2008, găzduit la București, s-a discutat pentru prima dată despre posibilitatea ca Ucraina și Georgia să devină membri ai Alianței. Deși multe țări din Europa Centrală și de Est au susținut cu entuziasm extinderea, Angela Merkel a adoptat o poziție precaută.

RomaniaTV

EXCLUSIV Florinela Georgescu anunță inversiune termică în România. Caniculă urmată de rupere de nori

Observatornews.ro

Românul, bănuit că ar fi criminal în serie în Italia, atacat în închisoare de ruda unei victime

Potrivit memoriilor sale, publicate în avans de cotidianul Die Zeit, Merkel a argumentat că aderarea rapidă a Ucrainei ar putea destabiliza securitatea NATO în ansamblu.

Printre principalele motive invocate se numără legăturile complexe dintre Ucraina și Rusia, mai ales în contextul prezenței Flotei ruse a Mării Negre în peninsula Crimeea – teritoriu care avea să fie anexat ilegal de Rusia în 2014. Merkel a subliniat că niciun alt stat candidat la NATO nu a avut vreodată o astfel de relație tensionată și complicată cu o putere regională ostilă.

Temerile față de represaliile Rusiei

Merkel a recunoscut că opoziția sa față de oferirea unui Plan de Acțiune pentru Aderare (MAP) Ucrainei și Georgiei a fost motivată de dorința de a evita provocarea directă a președintelui rus Vladimir Putin.

În memoriile sale, fostul cancelar descrie cum promisiunea generală a NATO de a accepta aceste două state în viitor a fost percepută ca o amenințare de Moscova, alimentând tensiunile și crescând riscurile geopolitice.

De asemenea, Merkel a remarcat că, în 2008, doar o minoritate a populației Ucrainei susținea aderarea la NATO, un alt argument pe care l-a folosit pentru a încetini procesul de integrare.

Compromisul care a lăsat Ucraina într-o zonă gri

Summitul de la București s-a încheiat cu un compromis delicat: Ucraina și Georgia nu au primit un plan concret de aderare, dar li s-a promis că, la un moment dat, vor deveni membri ai Alianței.

Merkel recunoaște în carte că această abordare a fost departe de a fi ideală. Ea a considerat că, deși a evitat pe moment o confruntare directă cu Rusia, decizia a fost o „lovitură” pentru aspirațiile pro-occidentale ale celor două țări și a creat o situație de ambiguitate periculoasă.

Criticile din Ucraina și perspectivele viitorului

Decizia Angelei Merkel de a împiedica aderarea Ucrainei la NATO continuă să fie aspru criticată la Kiev, mai ales în contextul războiului izbucnit în 2014 și al invaziei ruse din 2022. Mulți lideri ucraineni consideră că o integrare mai rapidă în NATO ar fi oferit țării o protecție sporită împotriva agresiunii ruse.

Totuși, Merkel a apărat în memoriile sale această decizie, afirmând că a fost ghidată de responsabilitatea față de securitatea întregii Alianțe și de dorința de a evita escaladarea conflictului cu Rusia.

O decizie istorică cu ecouri dureroase

Decizia Angelei Merkel de a încetini procesul de aderare a Ucrainei la NATO a fost una dintre cele mai dificile și controversate ale mandatului său. În timp ce unii o consideră o mișcare pragmatică, alții o văd ca pe o oportunitate ratată de a sprijini mai ferm Ucraina. Cert este că această hotărâre rămâne un punct de cotitură în istoria recentă a Alianței și a securității europene.