Angela Merkel a recunoscut că nu a vrut ca Ucraina să intre în NATO de teama represaliilor militare ale Rusiei

Angela Merkel, fost cancelar al Germaniei a recunoscut în cartea sa faptul că a încetinit aderarea Ucrainei la NATO de teama unor represalii militare din partea Rusiei. Aceasta considera că în Ucraina foarte puțină populație dorea aderarea la NATO.

Recent, unul dintre cei mai mari analiști geopolitici din lume, Jeffrey Sachs, explica faptul că SUA și Germania au încălcat acordul cu Rusia în ceea ce privește extinderea NATO spre Est.

Angela Merkel a recunoscut că nu a vrut ca Ucraina să intre în NATO de teama represaliilor militare ale Rusiei

În timpul mandatului său, Angela Merkel, fostul cancelar german, a încercat să frâneze procesul de apropiere al Ucrainei de NATO, având în vedere posibilele reacții militare din partea Rusiei. Aceste informații reies din memoriile sale, ale căror fragmente au fost publicate recent de Die Zeit, relatează agenția dpa.

Stirile PROTV

Coreea de Sud a instaurat ”legea marțială de urgență”, pentru a proteja țara de ”amenințarea forțelor comuniste nord-coreene”

RomaniaTV

BOMBA momentului! Andreea Bălan și Victor Cornea se căsătoresc! Cum a fost CERUTĂ în căsătorie

Cartea, intitulată Libertate. Memorii 1954-2021, urmează să fie lansată săptămâna viitoare și analizează evenimente cheie, inclusiv summitul NATO din București, desfășurat în 2008, când s-au discutat perspectivele de aderare pentru Ucraina și Georgia. Merkel explică în lucrare că, deși multe țări din Europa de Est susțineau extinderea rapidă a NATO, ea considera că procesul trebuia să întărească nu doar securitatea statelor candidate, ci și stabilitatea întregii alianțe.

Un punct important din analiza sa îl reprezintă legăturile dintre Ucraina și Rusia, menționând prezența Flotei ruse a Mării Negre în Crimeea, teritoriu anexat ilegal de Rusia în 2014. Merkel subliniază că astfel de complicații militare erau fără precedent pentru un stat candidat la NATO și ar fi putut crea riscuri majore pentru organizație.

De asemenea, fosta lideră germană amintește că, la acel moment, doar o mică parte a populației Ucrainei susținea integrarea în NATO. Totuși, abordarea ei în această privință rămâne un subiect criticat în Ucraina, unde mulți consideră că această strategie a avut consecințe negative pentru securitatea regională.

SUA și Germania au trădat Rusia și au extins NATO spre Est

Jeffrey Sachs, economist renumit, susține că războiul din Ucraina este mai mult decât un conflict regional, fiind, de fapt, o confruntare strategică între Statele Unite și Rusia. În opinia sa, Ucraina reprezintă doar terenul unde se desfășoară acest conflict, în timp ce adevăratele decizii și interese se află la nivel geopolitic global. Sachs argumentează că războiul a fost determinat de strategia SUA din anii ’90, după destrămarea Uniunii Sovietice, când Washingtonul a început să își extindă influența militară și geopolitică către Est. Scopul acestei extinderi, afirmă el, ar fi fost izolarea Rusiei și, în cele din urmă, subminarea acesteia. Sachs consideră această politică drept parte a unei viziuni pe termen lung a SUA de a obține dominația globală.

El amintește și de contextul reunificării Germaniei, când Mihail Gorbaciov, liderul Uniunii Sovietice de la acea vreme, a acceptat unificarea celor două state germane cu o condiție esențială: NATO să nu avanseze spre Est. În acea perioadă, Uniunea Sovietică avea autoritate juridică asupra Germaniei, iar acordul lui Gorbaciov era crucial. Potrivit lui Sachs, Statele Unite și Germania, prin vocea unor lideri importanți, inclusiv Secretarul de Stat James Baker, au oferit garanții explicite că alianța nord-atlantică nu va avansa „nici măcar un metru” către Est, dacă URSS ar aproba reunificarea.

Totuși, în anii care au urmat, aceste promisiuni nu au fost respectate. Extinderea NATO a continuat, ceea ce, în viziunea lui Sachs, a contribuit semnificativ la escaladarea tensiunilor dintre Rusia și Occident, culminând cu actualul conflict din Ucraina. El vede aceste evenimente ca pe o consecință a unui lung șir de decizii strategice care au ignorat sensibilitățile și preocupările Rusiei în privința securității.