Analiştii Asociaţiei CFA România anunță care sunt principalele riscuri pentru România în 2025

Principalele riscuri pentru România în 2025 sunt atât economice, majorarea taxelor şi recesiunea, cât şi noneconomice, dezinformarea şi conflictele armate, consideră analiştii Asociaţiei CFA România.

„Principalele riscuri anticipate de respondenţi pentru 2025 sunt atât economice – majorarea taxelor şi recesiune, cât şi noneconomice, în această categorie intrând dezinformarea şi conflictele armate. Economia va performa în acest an sub potenţial, iar anul viitor va continuă să decelereze”, a declarat Adrian Codirlaşu, CFA, preşedinte al Asociaţiei CFA România, citat în comunicatul asociaţiei arată AGERPRES.

RomaniaTV

Se schimbă banii luni, 28 iulie 2025! BNR a făcut anunțul despre cea mai nouă monedă a României

Observatornews.ro

15 judeţe şi Capitala intră de la 10.00 sub cod roşu de caniculă. Vor fi 43 de grade Celsius la umbră

În exerciţiul realizat în luna octombrie, participanţii la sondaj au fost întrebaţi şi care sunt principalele riscuri la care este supusă economia României în anul următor. Conform răspunsurilor, în top 5 riscuri pentru anul viitor, trei sunt economice, iar două nu sunt din sfera economică.

Principalul risc pentru anul viitor este reprezentat de modificări în politica fiscală

Astfel, principalul risc pentru anul viitor este reprezentat de modificări în politica fiscală. Acesta este urmat de riscul de intrare în recesiune a economiei româneşti. Pe locul trei se situează un risc non-economic – riscul de dezinformare. Apoi următoarele două sunt sustenabilitatea datoriei publice şi riscul de conflicte armate între state.

Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a crescut în luna octombrie, cu 4,8 puncte până la valoarea de 44,9 puncte. Această situaţie s-a datorat în special majorării cu 7,3 puncte a componentei de anticipaţie a indicatorului, în timp ce componenta de condiţii curente s-a menţinut relativ constantă.

Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (noiembrie 2025) s-a redus uşor comparativ cu exerciţiul anterior şi s-a situat la valoarea medie de 4,72%. În acelaşi timp, în jur de 33% dintre participanţi anticipează o reducere a ratei inflaţiei în următoarele 12 luni, iar aproximativ 39% anticipează o stabilitate a acestui indicator.

Curs valutar

În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, în jur de 72% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar restul o stagnare. Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0627 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,0964 lei pentru un euro.

Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, 44% dintre participanţi, anticipează o scădere în următoarele 12 luni, în timp ce 33% anticipează o stagnare. De asemenea 72% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt supra-evaluate, iar 28% că sunt corect evaluate.

Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2024 s-a majorat la valoarea medie a anticipaţiilor de 7,8% din PIB. În anul următor, acesta este estimat să se reducă la 6,5%.

Anticipaţiile de creştere economică pentru anul curent au continuat să se reducă faţă de exerciţiile anterioare şi se situează la valoarea de 1,6%. Pentru anul viitor, economia este anticipată să decelereze la o rată de creştere a PIB real de 1,4%, existând şi opinii de recesiune printre participanţii la sondaj.

Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 57%

Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 57% în următoarele 12 luni.

Sondajul este realizat lunar de Asociaţia CFA România, de peste 13 ani, şi reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. Sondajul este realizat în ultima săptămâna a fiecărei luni iar participanţii sunt membri ai Asociaţiei CFA România şi candidaţii pentru nivelurile II şi III ale examenului CFA.

Indicatorul de Încredere Macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la condiţiile curente (referitoare la mediul de afaceri şi piaţă muncii) şi anticipaţiile pentru un orizont de timp de un an pentru mediul de afaceri, piaţa muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale la nivel de economie.

Pe lângă întrebările necesare pentru calculul Indicatorului de Încredere Macroeconomică, sondajul evaluează şi anticipaţiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflaţiei, ratele de dobânda, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET şi condiţiile macroeconomice globale.

Asociaţia CFA România este organizaţia profesioniştilor în investiţii din România, deţinători ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA), calificare administrată de CFA Institute (USA). Asociaţia CFA România este una dintre cele peste 160 de societăţi membre ale CFA Institute iar în prezent are peste 250 de membri, deţinători ai titlului de Chartered Financial Analyst.