Prima pagină » Local » Amintiri terifiante ale unei ucrainence refugiate la Iași. O rachetă era cât pe ce să îi distrugă casa!

Amintiri terifiante ale unei ucrainence refugiate la Iași. O rachetă era cât pe ce să îi distrugă casa!

12 mart. 2022, 02:00,
Ana Crețu, în Local

Refugiații din Ucraina vin într-un număr din ce în ce mai mare la Iași. Jana este din Nikolaiev și are niște amintiri terifiante legate de tot ceea ce s-a întâmplat de când a început războiul în Ucraina. Ea a ajuns în România împreună cu micuții ei, mama și sora. La câțiva metri de casa ei a căzut o rachetă, iar acest lucru a fost primul semnal de alarmă care a forțat-o să plece. Soțul ucrainencei a rămas în țară, iar acesta se așteaptă să fie chemat la luptă în orice moment

Conflictul din Ucraina aduce numai suferință și chin familiilor ucrainene. Încă de la primele bombardamente, multe mame, alături de copii, s-au refugiat cu pași alerți în Europa. Bărbații rămân în Ucraina, din cauza Legii Marțiale, iar femeile plâng în fiecare zi de frică. Copiii sunt afectați de zgomote și urlete, mulți dintre refugiați sunt disperați să găsească un refugiu în care se pot simți în siguranță.

Amintiri terifiante ale unei ucrainence refugiate din Ucraina

Jana a ajuns la Iași din Nikolaiev, un oraș amplasat în sudul Ucrainei. Acolo a rămas soțul, prietenii și toate rudele. Femeia a ajuns la Iași împreună cu mama și sora ei. Jana are o fetiță de 1 an si jumătate și un băiat de 7 ani. Despărțirea de soț a fost cel mai dureros lucru pentru ea.
Cu lacrimi în ochi, Jana a povestit reporterilor de la BZI cum a căzut o rachetă la zece metri de casa ei.

”Această rachetă nu a explodat, dar ne-am gândit că este cel mai bine să plecăm împreună cu micuții, pentru că este foarte periculos. Noi am stat în beci la mama timp de 12 zile, am lăsat toate lucrurile și am plecat. În acele 12 zile, ieșeam din beci doar pentru a merge la magazin, deși aveam și câteva rezerve de mâncare. Am dorit să ne asigurăm”, ne spune Jana.

Mama și sora Janei lucrau la Nikolaiev, ca bucătărese. În primele zile de atac, ele făceau pâine pentru soldații și familiile ucrainene. Chiar dacă aceste femei s-au refugiat în România pentru un timp, dorința cea mai mare pe care o au este să se întoarcă acasă.

Care este cea mai mare frică pe care o are o femeie din Ucraina

Soțul Janei a rămas în Nikolaiev, iar ea, alături de copii, a plecat pentru a își proteja viața. Cea mai mare frică a unei femei din Ucraina este legată de pericolul în care se află soțul ei, acesta putând fi chemat să lupte, chiar dacă nu a făcut armata.

”Singurii bărbați din familia noastră sunt soțul și socrul meu. Ne este frică pentru ei, aceștia sunt bărbați și nu o să se ascundă prin buncăre. Acum, orașul nostru protejează pe locuitorii din Odesa, oamenii blochează accesul pentru a împiedica trupele rusești. La acest moment, lângă teritoriul Nikolaiev sunt depozite cu arme rusești. În Harkov și Kiev totul este distrus”, menționează Jana.

Jana nu are cunoștințe sau rude în Europa și spune că nu are unde să plece. Toate rudele și prietenii ei sunt în Ucraina.

Jana s-a arătat încântată de tot ajutorul primit din partea voluntarilor români.

”Știm că acest ajutor din partea voluntarilor este temporar. Să fim sinceri: fiecare are familii, rude și viață personală, iar noi suntem ca o povară pe umerii cuiva. În acest moment, noi nu știm ce să facem. În Ucraina aveam casă, masă și tot ce trebuie pentru a trăi. Acum m-am trezit fără nimic, am muncit o viață întreagă pentru a avea un trai, iar acum nu mai am absolut nimic! Noi nu înțelegem de ce a pornit acest conflict între Ucraina și Rusia. Țara noastră dorește pace și nu a avut nicio intenție să declanșeze un război”, mai zice Jana.

Chiar dacă va reuși să se întoarcă acasă, după ce se va termina războiul, Jana spune că va putea să treacă cu greu peste amintirile terifiante, când viața ei și a familiei ei au fost puse în pericol.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *