Înființată în 2023 pentru a supraveghea și reglementa managementul companiilor de stat, Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanței în Industriile de Producție (AMEPIP) s-a lăudat recent cu realizările sale, afirmând că 25 de companii de stat au un management „stabil și profesionist”.
Dar această declarație ridică mai multe semne de întrebare, în condițiile în care lista respectivă include companii care au atras atenția Comisiei Europene din cauza problemelor cu numirile și influenței politice în procesul de selecție a conducătorilor.
AMEPIP spune că toate companiile de stat sunt pline de oameni competenți
De la Transporturi la Energie, aceste companii de stat sunt acoperite de un voal de nereguli, iar reacțiile autorităților europene nu s-au lăsat așteptate. Recent, Comisia Europeană a suspendat fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), din cauza acestor nereguli în numirile de la vârful unor companii de stat cheie. Practic, super-agenția AMEPIP se află într-o poziție delicată, încercând să se prezinte drept o entitate reformistă, în timp ce realitatea din teren arată că influența politică continuă să dicteze viitorul acestor companii.
În acest context, vizita recentă a unei delegații a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), care discută despre ordonanța guvernanței corporative, evidențiază nevoia urgentă de reforme reale. Ordonanța prevede alegerea unui management profesionist, dar implementarea acestor măsuri rămâne incertă, mai ales în contextul în care multe dintre numirile politice din companiile de stat sunt departe de a respecta principiile transparenței și meritelor.
Un exemplu elocvent este Hidroelectrica, un gigant al sectorului energetic, unde Comisia Europeană a semnalat multiple nereguli. Aici, selecția consiliului de supraveghere a fost gestionată de persoane aflate în funcții cheie în Ministerul Energiei. Cazul devine și mai problemat atunci când aflăm că unul dintre membrii consiliului a fost re-numit în funcția de director general, deși fusese deja parte din comitetul de selecție. Această lipsă de transparență și imparțialitate nu este singulară, iar astfel de practici nu fac decât să amplifice problemele de guvernanță.
Nuclearelectrica și Romgaz, numiri fără să se respecte transparența
Nuclearelectrica și Romgaz sunt alte două exemple în care Comisia Europeană a criticat procedurile de selecție, subliniind că anumite numiri au fost făcute fără a respecta principiile fundamentale ale transparenței și ale unui proces competitiv. Unul dintre cei numiți în consiliile de administrație ale acestor companii a fost chiar un secretar de stat din cadrul Ministerului Energiei, iar comitetele de selecție au fost, de asemenea, dominate de funcționari din aceleași ministere. Această practică de a numi oameni în funcții de conducere fără a organiza proceduri transparente subminează nu doar integritatea companiilor, dar și încrederea publicului în procesul de guvernare.
La Complexul Energetic Oltenia, situația este la fel de problematică. Aici, membrii comitetului de selecție și cei numiți în consiliul de supraveghere sunt aceleași persoane, iar numirile sunt efectuate fără a respecta procedurile prevăzute în lege. Chiar și la Transelectrica (membrii din Comisia de Supraveghere au îndemnizații de 28.000 de lei brut lunar.), o companie vitală pentru infrastructura energetică a României, au fost făcute numiri care ridică suspiciuni de incompatibilitate. Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean fără experiență în domeniul energetic, și Victor Moraru, apropiat al vicepremierului Marian Neacșu, sunt două exemple de numiri politice în funcții de conducere, susținute de un sistem care nu pune accent pe competență, ci pe legături politice, conform ecomedia.ro.
Poșta Română, CFR Călători și Transgaz, fără management bazat pe performanță
Un alt aspect alarmant care apare în acest peisaj este lipsă de transparență și impunerea unor numiri politice chiar și la vârful unor instituții fundamentale precum Poșta Română. Aici, trei dintre noii directori sunt consilieri PNL, iar doi dintre aceștia au fost implicați în dosare de corupție, ceea ce pune sub semnul întrebării integritatea acestora.
Chiar și în cazul unor companii ca CFR Călători și Transgaz, Comisia Europeană a subliniat neregulile în numirile de la vârful acestor instituții, iar problemele legate de influența politică și lipsa unui management bazat pe performanță continuă să persiste.
Mai grav este faptul că AMEPIP, agenția care ar trebui să monitorizeze aceste companii, pare să ignore aceste semnale de alarmă și continuă să prezinte aceste instituții drept exemple de „management stabil și profesionist”. În realitate, majoritatea acestor companii sunt în continuare conduse de oameni numiți pe criterii politice și nu pe baza competenței.
România se află astfel într-o situație paradoxală: în timp ce autoritățile încearcă să îndeplinească jaloane importante din PNRR, realitatea la nivelul companiilor de stat este una în care guvernanţă corporativă este un simplu deziderat, mai degrabă teoretic decât practic. Numirile politice continuă să fie o practică curentă, iar reformele care ar putea adresa aceste probleme sunt doar pe hârtie. Astfel, cu toate intențiile exprimate oficial, România riscă să piardă nu doar finanțările din PNRR, ci și încrederea cetățenilor în capacitatea sa de a implementa reformele necesare unei guvernanțe corecte și eficiente. Românii trebuie să știe că aceste angajări și lipsa transparenței sunt realizate tocmai de Guvernul trădător PSD-PNL și mai nou UDMR! AMEPIP ne spune că cele 25 de companii de stat sunt pline de oameni competenți, dar realitatea e că multe dintre ele merg în pierdere, nu au infrastructură și sunt căpușate de sinecuriști angajați pe pile cu salarii de mii de euro.