Alina Bica scapă de pedeapsă! Fosta șefă DIICOT trebuia să execute 4 ani de închisoare. Cere despăgubiri de peste un milion de euro de la statul român

Alina Bica, fosta șefă a DIICOT, a reușit să scape de executarea unei pedepse de patru ani de închisoare, după ce Curtea de Apel București a declarat inadmisibilă contestația sa la executare în cazul favorizării omului de afaceri Ovidiu Tender.

Instanța a stabilit că Bica a ispășit deja pedeapsa în Italia, ceea ce îi elimină dreptul de a contesta această condamnare în România.

Fosta șefă DIICOT trebuia să execute 4 ani de închisoare, dar a scăpat de pedeapsă

Decizia instanței a însemnat eliberarea lui Bica de pedeapsa de patru ani. În plus, fosta șefă a DIICOT solicită despăgubiri de peste un milion de euro de la statul român, în urma achitării în alte două dosare: unul referitor la o presupusă mită de 17.500 de euro pentru a-l scăpa pe Horia Simu de un dosar, și altul de abuz în serviciu legat de despăgubirile primite de Gheorghe Stelian de la Agenția Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP).

Stirile PROTV

Care ar fi cauza prăbușirii avionului sud-coreean cu 181 de persoane la bord. Martorii spun că au auzit o explozie puternică

RomaniaTV

Anunțul făcut de Adela Popescu din vacanța în Thailanda. Ea și Radu Vâlcan sunt în culmea fericirii

Magistrații Curții de Apel București au explicat că nu se poate contesta o pedeapsă care a fost deja executată. Ei au subliniat că pedeapsa de patru ani, la care a fost condamnată Bica, a fost considerată executată, având în vedere că aceasta a fost ispășită în Italia. Instanța a menționat că „pedeapsa închisorii cu suspendarea executării reprezintă o pedeapsă” și că, în urma expirării termenului de încercare, aceasta trebuie considerată ca fiind „executată”.

Curtea de Apel a desființat, pe 9 iulie 2024, sentința Tribunalului București și a respins contestația la executare a Alinei Bica. Aceasta a fost audiată prin videoconferință, susținând că și-a îndeplinit pedeapsa în Italia și că autoritățile române nu recunosc acest lucru. Potrivit declarațiilor sale, autoritățile italiene au validat executarea pedepsei, iar conform legislației europene, odată ce o pedeapsă a fost începută într-un stat membru, un alt stat nu mai are dreptul să emită forme de executare pentru aceeași pedeapsă.

„Așadar, apreciază Curtea de Apel București că, la acest moment procesual, pedeapsa de 4 ani de închisoare la care contestatoarea a fost condamnată prin sentința penală din 29.11.2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală, a fost executată. A avut în vedere completul de judecată că «în acest sens, trebuie să se constate că pedeapsa închisorii cu suspendarea executării reprezintă o pedeapsă în sensul articolului 54 din CAAS (n.red. Convenția de Aplicare a Acordului Schengen), întrucât sancționează comportamentul ilicit al unei persoane condamnate».

Respectiva pedeapsă trebuie considerată ca fiind «în curs de executare» din momentul în care condamnarea a devenit executorie și în timpul termenului de încercare. Ulterior, după expirarea termenului de încercare, pedeapsa trebuie considerată «executată» în sensul aceleiași dispoziții. Or, nu poate fi considerată întemeiată formularea unei contestaţii la executare privind deducerea unei perioade de privare de libertate dintr-o pedeapsă care a fost deja executată. (…) Concluzionând, atât timp cât în cauza dedusă judecăţii există un impediment la executare dat de principiul «non bis in idem», indiferent de motivele care au condus la refuzul autorităţilor italiene de predarea a contestatoarei, (…) are în vedere completul de judecată că riscul oricărei greșeli făcute de organul de urmărire penală sau de o instanță trebuie suportat de stat, iar erorile nu trebuie remediate în detrimentul persoanei în cauză”, arată motivarea deciziei.