Alimentele fermentate nu fac bine oricui. Iata cum te pot afecta iaurtul, varza murata si alte produse fermentate

Alimentele fermentate sunt benefice organismului, gratie probioticelor pe care le contin. Aceste probiotice sunt considerate sigure, in general, avand efect antimicrobian, antiinflamator. Cu toate acestea, unele persoane pot experimenta unele efecte grave dupa consumul lor. Descopera despre ce este vorba.

Alimentele fermentate au devenit foarte cunoscute. Popularitatea e legata de proprietatile lor nutritive si beneficiile pentru sanatate. Se spune despre ele ca imbunatatesc digestia, stimuleaza imunitatea si chiar ajuta la slabire. Iaurtul, kefirul, varza murata, kimchi – preparat coreean, miso, kombucha, tempeh sunt cele mai mai cunoscute alimente fermentate.

Stirile PROTV

Germania se pregătește de război cu Rusia. Ministrul Apărării anunță ce vor face dacă îi atacă Putin

RomaniaTV

Scandal monstru după ce Aura Șova a câștigat Vocea României 2024. Acuzațiile dure au bombardat internetul: “Să vă fie rușine!”

Dar, desi alimentele fermentate ne pot oferi multe avantaje pentru sanatate, majoritatea oamenilor nu stiu ca ele s-ar putea sa nu functioneze pentru toata lumea. Pentru unii oameni, alimentele fermentate pot cauza probleme grave de sanatate.

Alimentele fermentate sunt incarcate cu microorganisme, cum ar fi bacteriile vii si drojdi, cunoscute sub numele de probiotice. Cu toate acestea, nu toate microorganismele sunt rele. Multe, precum probioticele, sunt inofensive si chiar sunt benefice pentru noi.

Alimentele fermentate si probioticele

In timpul procesului de fermentare, probioticele transforma carbohidratii (amidon si zahar) in alcool si / sau acizi. Acestea actioneaza ca un conservant natural si ofera alimentelor fermentate aroma lor deosebita. Multi factori afecteaza fermentatia. Vorbim aici de tipul de probiotice, metabolitii primari pe care ii produc aceste microorganisme (cum ar fi acidul lactic sau anumiti aminoacizi), dar si de alimentele care sunt supuse fermentatiei. De exemplu, iaurtul probiotic este produs prin fermentarea laptelui, cel mai frecvent cu bacteriile care produc acid lactic.

Alimentele fermentate contin cantitati mari de probiotice, care sunt considerate in general sigure pentru majoritatea oamenilor. De fapt, s-a dovedit ca au activitate antioxidanta, antimicrobiana, antiinflamatoare. De asemenea, ajuta la reglarea glicemiei si la pastrarea sanatatii arterelor. Cu toate acestea, unele persoane pot avea efecte secundare severe dupa consumul alimentelor fermentate. Iata-le pe cele mai studiate:

Balonarea

Cea mai frecventa reactie la alimentele fermentate este o crestere temporara a gazelor si balonarii. Acesta este rezultatul excesului de gaz produs dupa ce probioticele ucid bacteriile si ciupercile patogene. Probioticele secreta peptide antimicrobiene care omoara microorganisme precum Salmonella si E. Coli.

Un studiu recent a aratat acest efect antimicrobian al tulpinilor de Lactobacilli probiotice gasite in iaurtul comercializat. Desi balonarea pare un semn bun ca bacteriile daunatoare sunt eliminate din intestin, unele persoane ar putea experimenta balonari severe. Iar acestea sunt dureroase.

Alimentele fermentate si migrena

Alimentele fermentate bogate in probiotice – inclusiv iaurtul, kimchi – contin in mod natural amine biogene produse (in timpul fermentatiei). Aminele sunt create de anumite bacterii pentru a descompune aminoacizii din alimentele fermentate. Cele mai frecvente gasite in alimentele bogate in probiotice includ histamina si tiramina.

Unele persoane sunt sensibile la histamina si alte amine si pot suferi dureri de cap dupa ce au mancat alimente fermentate. Deoarece aminele stimuleaza sistemul nervos central, ele pot creste sau scadea fluxul sanguin. Asta poate declansa dureri de cap si migrene. Potrivit unui studiu, dieta cu continut scazut de histamine a redus durerile de cap la 75% dintre participanti. Prin urmare, se poate prefera administrarea unui supliment probiotic.

Intoleranta la histamina

Asa cum s-a mentionat mai sus, histamina este abundenta in alimentele fermentate. Cei mai multi, reusesc sa o digere cu ajutorul unor enzime specifice. Cu toate acestea, unii oameni nu produc suficient astfel de enzime. Aceasta inseamna ca histamina nu va fi digerata si va fi absorbita in fluxul sanguin.

Aceasta poate provoca o serie de simptome de intoleranta la histamina. Cele mai frecvente sunt mancarimi, dureri de cap sau migrene, nas curgator, inrosirea ochilor. De asemenea, pot sa apara oboseala, urticarie si simptome digestive – diaree, greata si varsaturi. Intoleranta la histamina poate provoca, de asemenea, simptome mai severe. Mentionam aici astmul, scaderea tensiunii, frecventa cardiaca neregulata, modificari psihice bruste (anxietate, agresivitate), tulburari de somn.

Alimentele fermentate pot cauza boli

Desi majoritatea alimentelor fermentate sunt sigure, uneori acestea pot fi contaminate cu bacterii care pot provoca boli. In 2012, in SUA, a izbucnit un focar de Salmonella din cauza tempehului nepasteurizat. Doua focare mari de Escherichia coli au fost raportate in scolile din Coreea de Sud in 2013 si 2014. Au fost asociate cu consumul de kimchi contaminat.

In cele mai multe cazuri, probioticele gasite in produsele lactate fermentate, cum ar fi branza, iaurtul, pot preveni dezvoltarea anumitor bacterii, cum ar fi Staphylococcus aureus sau a unor enterotoxine stafilococice care pot provoca intoxicatii alimentare. Dar, in unele cazuri, probioticele nu reusesc asta.

In cazuri rare, probioticele pot provoca infectii – in special la persoanele care au un sistem imunitar compromis. Un studiu londonez a raportat primul caz la un pacient diabetic in varsta de 65 de ani. Acesta a fost diagnosticat cu abces hepatic, care a fost cauzat de consumul de probiotice. Tratamentul cu probiotice poate provoca infectii grave, cum ar fi pneumonia la persoanele vulnerabile si infectii sistemice, inclusiv sepsisul si endocardita.

Rezistenta la antibiotice

Bacteriile probiotice din alimentele fermentate pot transporta gene care confera rezistenta la antibiotice. Aceste gene de rezistenta pot trece la alte bacterii care se gasesc in lantul alimentar si tractul gastro-intestinal. Aceasta se face prin transfer de gene orizontal. Cele mai frecvente gene de rezistenta la antibiotice purtate de alimentele fermentate sunt impotriva eritromicinei si tetraciclinei. Aceste antibiotice sunt utilizate pentru tratarea infectiilor respiratorii si a unor boli cu transmitere sexuala.

Cercetatorii au descoperit tulpini probiotice rezistente in suplimentele alimentare disponibile comercial, ceea ce ar putea insemna rezistenta la mai multe tipuri comune de antibiotice. De asemenea, studiile au descoperit ca sase tulpini de Bacillus probiotice cresc rezistenta la mai multe antibiotice. Aceste tulpini se gasesc inclusiv in iaurt, kimchi si masline fermentate.

Si un studiu recent din Malaezia a aratat ca bacteriile lactobacili din kefir poarta rezistenta la numeroase antibiotice. Inclusiv ampicilina, penicilina si tetraciclina. Acestea sunt utilizate pentru a trata infectii ale vezicii urinare, pneumonie, gonoree si meningita. Un alt studiu a aratat, de asemenea, ca bacteriile cu acid lactic gasite in lactatele turcesti au crescut rezistenta la vancomicina. Este antibioticul ales pentru tratamentul infectiei cu MRSA.