Alexandru Rafila a propus împreună cu Ministerul de Finanţe un parteneriat prin care să se implementeze o foaie de parcurs care să ducă la un aport financiar în interiorul sistemului de sănătate din România.
Ministrul consideră că efectuarea unui „roadmap” ar facilita aducerea de „bani noi în sănătate”.
Alexandru Rafila, parteneriat cu Ministerul de Finanţe
Ministrul sănătăţii, Alexandru Rafila a făcut precizări asupra faptului că în România, s-a dezvoltat în mod exclusiv piaţa abonamentelor de sănătate, şi mai puţin cea a asigurărilor private de securitate, pe principiul impreciziei în a stabili care dintre serviciile medicale ar putea să fie subiectul acestui tip de asigurări.
„Și aici cred că Ministerul Sănătății, împreună cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), cu reprezentanți ai companiilor de asigurări și cu reprezentanții Ministerului de Finanțe ar trebui să stabilească un roadmap (n.r. drum de parcurs)” a spus Alexandru Rafila.
Ministrul consideră că efectuarea unui drum de parcurs ar facilita aducerea de „bani noi în sănătate”, bani ce ar trebui să vină şi din zona asigurărilor private de sănătate.
„Toată lumea așteaptă creșterea procentului din PIB din partea bugetului de stat sau a bugetului de sănătate de la CNAS, dar, în mod evident, bani noi trebuie să vină și din zona asigurărilor private și lucrul ăsta va duce la creșterea calității serviciilor de sănătate“, a mai adăugat Alexandru Rafila, ministrul Sănătății.
Piața asigurărilor de sănătate
În cadrul Conferinței „Quo Vadis 2022, Ediţia 4“, Adrian Marin, președinte al UNSAR și CEO generali România, a vorbit despre piața asigurărilor de sănătate din România.
Acesta considera ca beneficiul deţinerii unei asigurări de sănătate s-a putut observa foarte bine în timpul pandemiei.
„Doar în perioada martie 2020 – august 2021, companiile de asigurări au plătit, în baza polițelor de sănătate și viață, indemnizații de peste 9,37 milioane de euro aferente acestor riscuri Covid-19. Dacă ne uităm și la piața asigurărilor de viață, la finalul anului 2021, volumul primelor burte subscrise pe segmentul asigurărilor de viață a fost de 2,6 miliarde de lei, în creștere cu 17,6 comparativ cu anul precedent” a declarat Adrian Marin.
Piața asigurărilor de viață
Spre exemplu, pandemia COVID-19 a generat o creștere a numărului asigurărilor de viață sau de sănătate, în Iași.
Deşi există potențial deosebit, dar și deficit de protecție a populației din țara noastră, totuşi ponderea asigurărilor de viaţă în România – un număr relativ mic de asigurați se află la Iași – se află la un nivel modest comparativ cu celelalte state europene, de vreme ce în 2021 asigurările de viaţa reprezentau circa 18% din piaţă.
„Ăsta e rolul nostru, să subscriem și să sprijinim cu despăgubiri atunci când e cazul“, a mai spus Adrian Marin.
Acesta atrage atenţia asupra faptului că se poate observa o creştere a interesului şi o tendinţă de diversificare a opţiunilor consumatorului în ceea ce priveşte asigurările voluntare de sănătate. Iar acest lucru nu poate decât să arate nevoia populaţiei de a apela la soluţii alternative pentru accesarea serviciilor de sănătate, mai ales în situaţiile în care este nevoie de intervenţii chirurgicale, spitalizare sau recuperare medicală.
Alexandru Rafila insistă asupra parteneriatului dintre Ministerul Sănătăţii şi Ministerul de Finanţe, în special pe crearea unui „roadmap” ce ar trebui să faciliteze aducerea de bani noi în sănătate.