@ Un pacient în vârstă de 18 ani a ajuns la Spitalul de Boli Infecțioase, după ce a fost infestat de „boala sărutului” @ Iubita lui fusese diagnosticată cu această boală în urmă cu o săptămână @ Din ce în ce mai mulți pacienți ajung la spital cu această afecțiune @ De la copii la vârstnici, cu toții se pot îmbolnăvi, prin salivă @ Medicii specialiști trag un semnal de alarmă și fac o serie de recomandări
Un tânăr în vârstă de 18 ani a ajuns la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Iași, prezentând stări de astenie și febră. După câteva investigații, medicii au depistat faptul că băiatul suferea de mononucleoză infecțioasă, afecțiune numită și „boala sărutului”. Iubita acestuia fusese diagnosticată cu aceeași afecțiune în urmă cu aproximativ o săptămână. Medicii susțin că prin saliva transmisă prin sărut, tânărul a preluat virusul cu care era infestată iubita lui. Odată cu începerea anului universitar și a școlii, numărul pacienților diagnosticați cu boala mononucleoză infecțioasă crește. Medicii specialiști susțin faptul că nu numai prin sărut se poate transmite această afecțiune, ci și prin simplul contact cu o altă salivă infectată, fie de pe un pahar, lingură, farfurie. Pentru acest motiv, chiar și copiii pot primi acest diagnostic.
Din ce în ce mai multe cazuri!
Lunar, la Spitalul Clinic de Boli infecțioase Iași ajung aproximativ 15 pacienți infestați cu „boala sărutului”. De la copii la adulți, fără excepție, prezintă în general aceleași simptomatologii care ajută medicii să pună diagnosticul de mononucleoză infecțioasă. Medicii ieșeni susțin că primele semne că suferim de această afecțiune sunt febra de 39-40 de grade Celsius, dureri în gât și senzație de oboseală. Problema cea mai mare o reprezintă faptul că această afecțiune nu cedează la antibiotic, iar persoanele cu un sistem imunitar scăzut sunt predispuse la a dezvolta afecțiuni hepatice, pulmonare și chiar cardiace.
Ce spun medicii specialiști?
„Virusul Epstein-Barr (EBV) este cea mai comună cauză a mononucleozei infecțioase, dar și alți viruși pot provoca această boală. Mononucleoza infecțioasă, cunoscută și sub numele de „mono” sau „boala sărutului” este o boală contagioasă. Pacientul diagnosticat cu mononucleoză va primi un suport de vitamine, deoarece sistemul imunitar scade considerabil. Mononucleoza este cauzată de virusul Epstein-Barr, virus care se regăsește în mucus și salivă și poate fi transmis prin contactul cu saliva unei persoane infectate. Simptomele se pot dezvolta treptat și nu apar întotdeauna în același timp. Printre simptomele care conturează diagnosticul de mononucleoză infecțioasă se numără obosela extremă, slăbiciune musculară, febră, dureri în gât, dureri de cap și de corp, scăderea apetitului, dar și eczeme sau erupții cutanate. Numărul pacienților crește odată cu începerea anului universitar și a școlii și asta pentru că, fiind o boală transmisibilă, în colectiv se împrăștie cel mai repede. Este de ajuns să fie un copil infestat și atunci, prin intermediul aceleiași vesele, să se infesteze și un altul”, a specificat prof. dr. Carmen Dorobăț, managerul Spitalului de Boli Infecțioase „Sfânta Parascheva”, din Iași.
Cum prevenim?
Medicii specialiști ieșeni susțin faptul că cele mai întâlnite complicații care pot apărea în urma infestării cu mononucleoza infecțioasă sunt probleme ale ficatului și mărire a splinei. Astfel, mononucleoza poate duce la inflamarea ficatului și anume la hepatită sau, uneori, la apariția icterului, care determină culoarea în gaben a pielii și a albului ochilor. În cazul măririi splinei ca rezultat întârziat al instalării mononucleozei, splina se poate rupe și pot apărea dureri spontane în partea superioară stângă a abdomenului. „Putem preveni apariția infecției cu virusul Epstein-Barr prin evitarea contactului cu saliva unei persoane infectate. Se evită astfel, sărutarea unei persoane infestate, folosirea aceleiași vesele sau consumarea alimentelor din aceleași farfurii. De asemenea, persoanele care se știu diagnosticate cu această boală, să evite contactul cu alte persoane până la dispariția virusului din corp. În general, după un tratament ținut corespunzător, după aproximativ 30 de zile de la diagnosticare, pacientul este vindecat”, încheie prof. dr. Carmen Dorobăț.