Agrana produce zahăr din sfeclă, în fabrica din Roman, cu materie primă de la fermierii din Iași. Investitorul din industria zahărului mai deține o fabrică și la Buzău, unde rafinează zahăr brut. Toată materia primă utilizată în producție provine din România. Suprafața cultivată cu sfeclă a crescut, fermierii primind cea mai mare subvenție din Europa, 900 de euro la hectar
Agrana România este una dintre afacerile din industria zahărului care a rezistat pe piață, având 25 de ani de vechime. Materia primă folosită în fabrica din Roman provine din România, iar la Buzău se rafinează zahăr brut.
„Nu vine materie primă din Ucraina, dacă vorbim de sfeclă, pentru că, transportată pe asemenea distanță, este ineficientă. Vine zahăr alb! Acesta este un lucru negativ pentru noi, să spunem, pentru că noi trebuie să producem local ceea ce este nevoie. Zahărul alb este ultimul resort pentru a alimenta piața. Ne-am dori din toată inima să producem zahăr din sfeclă, mai mult, să rafinăm în țară, să aducem brut și să rafinăm aici. Ideea este că aducem valoare cât mai mult în țară și contribuim la economia țării.
Dacă aduc zahăr alb, produs de fermierii din alte țări, ajut acele țări. Au fost 33 de fabrici, anul trecut erau două, sperăm să intre și Luduș-ul în funcție, cum sigur o va face și vom avea o campanie cu două fabrici de sfeclă de zahăr. Toate fabricile au interesul să aducă sfecla de la fermierii din apropiere. Nu vom aduce de la Oradea sau de la Constanța”, susține Emilian Dobrescu, reprezentant general Agrana România.
Agrana produce zahăr din sfeclă românească în fabrica din Roman
Specialistul susține că producția din fabrica de la Luduș ar trebui să înceapă în această toamnă, când începe campania de recoltare a sfeclei de zahăr.
„Acum mai sunt doar două fabrici de zahăr, cele deținute de Agrana, la Buzău și la Roman. Dacă începe producția și la fabrica de la Luduș, vom fi trei fabrici de zahăr, din care două pentru sfeclă. Trebuie să facem o separare foarte clară între zahărul din sfeclă și cel rafinat. Fabrica de la Buzău rafinează zahăr brut și îl transformă în zahăr alb și cea de la Roman, care continuă să facă zahăr din sfeclă.
Trebuie să vă spun că zahărul din sfeclă este printre puținele obținute din sfecla noastră românească și care are întreaga valoare adăugată din țară. Totul este obținut din țară și așa ar trebui să facem cu întreaga producție agricolă, dacă s-ar putea, bineînțeles”, mai spune Emilian Dobrescu.
Subvenția pentru un hectar de sfeclă de zahăr este de 900 de euro la hectar
Din cauză că în ultimii ani s-au închis fabricile de zahăr, înainte de Revoluție fiind 33 de astfel de investiții, a scăzut și numărul fermierilor care cultivă sfecla. Treptat, situația se schimbă pentru că în ultimii 3 ani a crescut suprafața cultivată în România. Fermierii sunt atrași de subvenția mare, de 900 de euro la hectar. În județul Iași sunt cultivate cu sfeclă de zahăr aproximativ 5.000 de hectare.
„Agrana a cheltuit, anul trecut, o sumă mare de bani pentru a menține fermierii în zona Ardealului, în condițiile în care Bod-ul și Luduș-ul au închis, nu au mai avut producție. Noi am contractat, cu costurile de rigoare aferente, Luduș, Târgu-Mureș, Brașov către Roman. Dar suntem bucuroși că fermierii în continuare cultivă sfecla de zahăr. Sunt foarte mulțumit să vă spun că, dacă anul trecut am avut 2.500 de hectare cu sfeclă, anul acesta suntem la aproape 15.500 de hectare, ceea ce e o creștere enormă.
Nu e ușor să crești de la an la altul cu asemenea intensitate. Subvenția primită este mare, cea mai mare din Europa. Chiar dacă se spunea că se produce la noi și se exportă zahărul, nu este așa. Noi suntem în deficit, de ce să-l exportăm? Zahărul produs la Roman și la Buzău este pentru piața noastră”, mai spune Emilian Dobrescu.
Emilian Dobrescu, Agrana România: „A scăzut consumul de zahăr de la Revoluție încoace”
Acesta adaugă faptul că speranța producătorilor de zahăr este că va crește suprafața cultivată cu sfeclă.
„Sperăm că vom reuși să-i convingem pe fermierii din zona Iașului să își crească suprafețele cultivate cu sfeclă de zahăr pentru că suntem aproape de Roman. Fermierii din Iași sunt foarte bine ancorați în agricultură și sperăm că vom colabora în continuare cu ei. Un contract la Agrana poate fi pus la bancă ca garanție la un credit. Noi avem 300 de angajați permanenți și alți 100 în perioada campaniei. Capacitatea zilnică de tăiere pe zi e de 5.500 de tone de sfeclă la Roman, iar la Buzău avem 1.000 de tone de zahăr brut pe zi.
Dacă campania durează 6 luni, putem să spunem că avem tot consumul României asigurat. Dar nu avem atâta sfeclă ca să producem 6 luni pe an. A scăzut consumul de zahăr de la Revoluție încoace, deci de la 30 kg pe cap de locuitor, consum, am ajuns la 24 de kilograme. În Uniunea Europeană este peste 30 de kilograme, pe cap de locuitor. Puterea de cumpărare e redusă și pentru că au apărut diverși înlocuitori”, mai spune Emilian Dobrescu, reprezentant general Agrana România.
Fermierii din Iași sunt nemulțumiți de prețurile cerealelor.
Pe de altă parte, Agrana produce zahăr din sfeclă românească în fabrica din Roman și continuă și anul acesta colaborarea cu fermierii din județul Iași.
Astia sunt aia de vopsesc zaharul alb cu caramel, si il vand ca zahar brun.
Chiar este sfecla romaneasca?