Află care e povestea mai puțin știută a imaginii de pe carpeta „Răpirea din Serai”

Oricât de ciudat ți s-ar părea, au fost vremuri, nu foarte de mult apuse, când carpeta „Răpirea din serai” era „ultima fiță”. Și nu erai în rând cu lumea dacă nu dețineai asemenea comoară care să troneze la vedere pe perete. E drept că existau și alte carpete tematice, dar ca aceasta nu era niciuna și, din păcate, sunt prea puțini cei care știu care este povestea imaginii de pe carpetă.

În multe case românești, bunicile puneau la mare preț carpeta ”Răpirea din serai”. Țesătura avea dimensiuni impresionante și o găseai împodobind camerele bune, unde erau primiți musafirii. Alături de alte carpete cu scene de vânătoare, cu păuni și castele medievale, ”Răpirea din serai” era un obiect de preț în multe case la mijlocul secolului trecut.

Stirile PROTV

Cine este Crin Antonescu, susținut la președinție. Discursul din 2012, când a fost președinte interimar în locul lui Băsescu

RomaniaTV

Scandal monstru după ce Aura Șova a câștigat Vocea României 2024. Acuzațiile dure au bombardat internetul: “Să vă fie rușine!”

Care este povestea imaginii de pe carpeta „Răpirea din serai“

Nu ai copilărit în comunism dacă nu ai văzut măcat o dată o carpetă cu faimoasă scenă a răpirii din Serai. Cine sunt personajele din imaginea cu pricina și de ce se afla aceasta pe toți pereții zugrăviți cu calciu din perioada comunistă?

12:00, 19 Dec 2024

Regula pe care trebuie să o respecte cei care au instalații de Crăciun pe casă! Situația în care vecinii pot depune plângere

Imaginea ascunde o poveste fascinantă, inspirată dintr-o operă celebră a lui Mozart. Deși astăzi mulți o consideră astăzi kitsch, în trecut, aproape fiecare casă românească avea agățată pe perete carpeta cu „Răpirea din serai”. Această imagine își are originile într-o operă celebră a lui Wolfgang Amadeus Mozart și ascunde o semnificație mult mai profundă decât am fi tentați să credem.

Opera „Die Entführung aus dem Serail” sau „Răpirea din serai”, compusă de Mozart în 1782, este o comedie muzicală întrei acte și a dat naștere acestui motiv artistic popular.

Acțiunea se desfășoară într-un cadru exotic, în Imperiul Otoman, și urmărește încercările curajoase ale unui tânăt nobil de a-și salva iubita și servitorii dintr-un serai otoman. Iată și ce sărbătoresc cuplurile în fiecare an.

Povestea începe cu Belmonte, un nobil spaniol, care ajunge în fața seraiului Pașei Selim. Misiunea sa este să-și salveze logodnica, Constanze, și pe servitorii acesteia, Blonde și Pedrillo, care au fost răpiți de pirați și vânduți pașei. Întâlnirea lui Belmonte cu Osmin, grădinarul și paznicul seraiului, creează momente comice și tensionate.

Cum a ajuns să conteze în casele românilor

Covorul persan, perdelele de Pașcani, bibelourile, precum peștele colorat tronând pe milieul de pe televizorul sau radioul cu lămpi ori balerina grațioasă, ornamentele apretate din macrameuri pentru piele de mobilier sunt numai câteva dintre elementele de decor nelipsite din casele epocii comuniste. Și se aflau așezate, de obicei, la vedere, în sufragerii sau în camerele de oaspeți. Erau, cumva, simboluri ale „avuției”, căci nu chiar toată lumea și le permitea.

Originea carpetei este aproape imposibil de urmărit în zilele noastre. Țesătoarea iscusită care a transpus scena dramatică pe pânză a rămas undeva, în anonimatul vreunui atelier din Italia, din Polonia sau chiar din Turcia.

Multe carpete viu colorate pătrundeau în bazarurile românești aduse de negustorii turci, polonezi, greci sau rusi, iar Răpirea din serai avea și ea câteva variante, care mai de care mai pitorească și plină de dramatism.

Tema carpetei este, însă, mult mai veche și ne aduce aminte de istoria crudă a popoarelor asuprite de otomani. Numeroase povești, poeme, cântece sau picturi au fost inspirate de atrocitățile pe care le comiteau turcii în teritoriile ocupate.

Răpirea femeilor și a copiilor era des practiată, iar fecioarele cele mai frumoase erau duse plocon sultanilor și închise în harem. Șansele de a mai scăpa de acolo erau aproape egale cu zero și nu de puține ori femeile preferau să își ia viața, decât să îndure tortura, batjocura și condiția umilă de sclavă. Așadar, carpeta „Răpirea din serai” are la bază mai multe povești de la care țesătoare e posibil să fi pornit.