O serie de case și imobile, monumente de patrimoniu din orașul Iași, au intrat în proprietatea unor afaceriști veroși sau a unor instituții care au proiecte de reabilitare și restaurare! Toate sunt clădiri-simbol și valorează milioane bune de euro! Unele dintre ele, din păcate, au fost distruse după ce au intrat în posesia unor indivizi dubioși. Din fericire, altele se află în posesia unor instituții publice din urbe care au demarat reabilitarea și restaurarea lor sau au proiecte de acest gen. Toate acestea sunt legate de mari personalități ale Iașului
Sunt case de lux sau clădiri-simbol din orașul Iași care valorează milioane bune de euro! Trist este că unele dintre ele au fost distruse după ce au intrat în posesia unor indivizi dubioși. Din fericire, altele se află în posesia unor instituții publice din urbe care au demarat reabilitarea și restaurarea lor sau au proiecte de acest gen. Toate acestea sunt legate de mari personalități ale Iașului.
Controversatul Vasile Pușcașu a pus mâna pe o clădire-monument dintr-o zonă selectă a Iașului și a demolat-o
Un asemenea caz a avut loc în urmă cu 4 ani! Controversatul Vasile Pușcașu a pus mâna pe o clădire-monument dintr-o zonă selectă a Iașului și a demolat-o. Aici intenționa să ridice un hotel. La mijloc este imobilul amplasat pe strada Horia, numărul 13 (actualmente strada Costache Negruzzi – n.r.), unde (în Lista Monumentelor Istorice din județul Iași) figurează casa scriitorului Costache Negruzzi, ridicată în secolul al XIX-lea și având codul: IS-II-m-B-03913. Pușcașu a contestat că aceasta ar fi un imobil de patrimoniu! În consecință, a pierdut procesele în instanță atunci când a încercat să demonstreze contrariul. Revoltător este că, acum, clădirea demolată și locul zac în paragină! Demn de reamintit este că, inițial, documentația proiectului imobiliar anunțat de Vasile Pușcașu a trecut suspicios de repede de comisiile municipalității ieșene și de instituțiile abilitate.
Casa scriitoarei Magda Isanos, distrusă de lugubrul politician Cristian Stanciu
Mai departe, un alt caz tras la indigo este și cel al casei scriitoarei Magda Isanos, distrusă de lugubrul politician Cristian Stanciu. Aici, Tribunalul Iași, Secția II Civilă, a dat o sentință extrem de importantă ce a vizat modul în care a fost dărâmată. Proprietarii au încercat să fenteze legea. Judecătorii au respins însă cererea care viza declasarea imobilului de pe strada Cloșca nr. 19A. Această casă a aparținut scriitoarei Magda Isanos, soția cunoscutului poet și romancier Eusebiu Camilar, și a fost demolată ilegal de Cristian Stanciu.
Prin acest fapt a fost săvârșită o faptă penală. Întreaga situație a fost cercetată de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași, în cadrul dosarului penal nr. 512/p/2010. Curios, în acest dosar, procurorii au dispus neînceperea urmăririi penale față de persoanele implicate în demolarea imobilului. De precizat că acesta datează de la începutul secolului XX și a fost clasat ca fiind monument local de tip B. Deși ar fi putut fi restaurată, casa a fost demolată ilegal, în 2011. În prezent, locul a devenit un teren gol, unde mai pot fi văzute doar resturi de cărămizi.
Același consilier județean PSD Cristian Stanciu a construit într-o zonă protejată
La fel, același consilier județean PSD Cristian Stanciu a construit într-o zonă protejată. Polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Iași au finalizat o anchetă privind modul în care acesta a construit într-o zonă protejată. În aceste condiții, dosarul a fost preluat de procurorii ieșeni. Cristi Stanciu a achiziționat o clădire-monument, Casa Iacob Negruzzi, situată pe strada Păcurari, nr. 21. La scurt timp, a turnat o placă de beton în curtea imobilului, fără să existe un aviz sau o autorizație. Deoarece nu a prezentat documentele solicitate, Stanciu s-a trezit anchetat de Serviciul de Investigații Criminale.
Mega-afacerea imobiliară cu imobilul unde a funcționat Institutul de Arheologie, aflat pe strada Lascăr Catargi
Mai departe, în urmă cu 10 ani, interesele imobiliare și financiare, pasivitatea unor instituții reprezentative ale culturii, precum Academia Română, dar și a autorităților locale au ras, rând pe rând, toate simbolurile valoroase ale Iașului. Cel mai important Institut de Arheologie din țară, unde se aflau obiecte de o valoare istorică inestimabilă, a devenit o simplă amintire. În urma unui proces de revendicare, ce a durat peste 10 ani, un proprietar pe care nimeni nu-l cunoaștea a obținut, prin decizia definitivă și irevocabilă a Curții Supreme, clădirea. Atunci, cercetătorii de la Institut au considerat că totul se petrece din cauza intereselor mafiei imobiliare. De ani buni, monumentul se află într-o avansată stare de degradare.
Misterioasa casă de pe strada Petru Rareș, numărul 21
Un alt caz flagrant și suspect, de acest gen, este legat de un imobil, inclus în Lista Monumentelor Istorice (LMI) sub codul IS-II-m-B-03999 de către Ministerul Culturii și care are o vechime de aproape un secol și jumătate. Cu toate acestea, „invizibilul” proprietar a trântit o mega-ușă de termopan la intrarea principală și a imbrăcat ferestrele în aceeași manieră. Este vorba despre casa situată pe strada Petru Rareș, numărul 21 din municipiul Iași! Trist este că o construcție care are în arhitectura sa o serie de elemente extrem de interesante, este de patrimoniu și se află într-o zonă importantă a urbei, este lăsată de izbeliște, iar autoritățile nu intervin pentru a-l sancționa pe proprietarul care nu a respectat legislația.
Faimosul Turn Clopotniță și cu Ceas de la Biserica „Sfântul Spiridon” și fostul Centru Cultural German, date uitării
Faimosul Turn Clopotniță și cu Ceas de la Biserica „Sfântul Spiridon” și fostul Centru Cultural German, date uitării! Cu toate că, începând cu 1 iunie 2017, ar fi trebuit reluate lucrările de reabilitare și de restaurare a Turnului Clopotniță și cu Ceas de la „Spiridon”, unul dintre cele mai interesante și valoroase edificii de patrimoniu ale urbei, întreg procesul se va amâna. Aici, Mitropolia Moldovei și Bucovinei este proprietar.
Lipsa banilor a dus la această situație jenantă. De asemenea, o frumoasă și impozantă casă, amplasată în imediata apropiere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) se află în proprietatea Despinei Simionescu, care locuiește în Germania. Ea a intrat în posesia imobilului și a celor câteva sute de metri pătrați din jurul acesteia în urma unui scandal-monstru. De ani buni, Simionescu a scos la vânzare construcția. Cu toate acestea, de aproape trei ani nu au mai apărut date despre toate acestea. În acest context, actuala conducerea a Universității „Cuza” din Iași și-a anunțat intenția să devină proprietara imobilului.
Casa unde a locuit marele actor al Naționalului ieșean Miluță Gheorghiu, dată uitării
Și casa unde a locuit marele actor Miluță Gheorghiu, ieșean intrat în galeria marilor personalități culturale ale României, este dată uitării. Chiar dacă imobilul este inclus pe Lista Monumentelor Istorice (LMI), el nu este inclus în vreun ghid turistic al Iașului, iar construcția continuă să se degradeze. Mai mult, o serie de afaceriști au pus ochii pe aceasta și, dacă autoritățile nu vor interveni rapid, este posibil ca ea să intre în posesia unei persoane private, care să o transforme fără scrupule!
„Casa actorului Miluță Gheorghiu este un monument al orașului, fiind inclusă în LMI și are codul IS-II-m-B-03700. Este plasată în zona Copou-Sărărie, pe strada Albineț. Ca datare, aceasta este ridicată la începutul secolului al XX-lea”, se arată în documentele Direcției Județene pentru Cultură (DJC) Iași.
Mitropolia Moldovei va aloca 4,3 milioane lei, pentru reabilitarea Palatului „Mihai Sturza”
Un caz fericit este cel prin care Guvernul României va asigura o sumă de 76,1 milioane lei, iar Mitropolia Moldovei va aloca 4,3 milioane lei în reabilitarea Palatului „Mihai Sturza” Iași. Executivul a aprobat indicatorii tehnico-economici ai proiectului. Urmează organizarea licitației de proiectare și execuție a lucrărilor de către Compania Națională de Investiții (CNI). Vor fi realizate lucrări la nivelul instalațiilor (electrice, sanitare, de stingerea incendiilor etc.) și va fi înlocuită tâmplăria (tâmplaria sculptată a accesului principal din lemn de stejar și grilaj decorativ din fier forjat va fi restaurată). Vor fi făcute recompartimentări parțiale la demisol, parter, etaj și mansardă. Legat de Palatul „Sturza”, o serie de hrube găsite acum aproape doi ani sunt direct legate de imobil, aici fiind amplasate fostele grajduri ale lui Mihai Sturza.
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a obținut 2 milioane de euro pentru refacerea clădirii istorice Observatorul Astronomic din Copou
Un alt exemplu bun este și cel legat de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași care a obținut un milion de euro pentru refacerea clădirii istorice Observatorul Astronomic din Copou! Deja, licitația pentru a desemna firma care să deruleze lucrările s-a finalizat. Iasicon S.A. Iași a câștigat marele pot. Fondurile sunt obținute de la Compania Națională de Investiții (CNI).
„Observatorul Astronomic face parte din categoria monumentelor istorice, a fost construit între anii 1878-1956, iar în 2013 a fost închis din cauza stării avansate de degradare. În mai 2016, am achiziționat servicii de concepție tehnice în vederea executării lucrărilor de consolidare și refuncționalizare a clădirii Observatorului. În septembrie 2016, am depus întreaga documentație la Compania Națională de Investiții, în vederea înscrierii acestuia pe lista de investiții, propunere care a fost acceptată în 2017. În 2018 a fost realizată prima procedură de achiziție, procedură reluată în 2019. Valoarea lucrărilor de consolidare și reabilitare este de 9 milioane de lei, aproximativ 2 milioane de euro”, a declarat prof. univ. dr. Tudorel Toader, rector UAIC din Iași.
După 1989, Observatorul a fost inclus pe lista obiectivelor aflate în Patrimoniul Național al Monumentelor.
În hrubele și la fundația Casei Universitarilor Iași s-au făcut descoperiri arheologice importante
Și la Casa Universitarilor Iași (CUI) sau vestita Casă Canta proprietarul, tot Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC), a demarat o amplă etapă de restaurare și reabilitare. De reamintit că, la fosta Casă Canta ce datează de acum două secole, UAIC investește un milion și jumătate de euro din fonduri guvernamentale și proprii. Deja, la interior s-au făcut lucrări ample privind decopertarea, întărirea și consolidarea construcției. Cel mai probabil în anul 2021, luna mai, vor fi finalizate lucrările și edificiul va fi inaugurat. Interesant este că, deja, în hrubele și la fundația Casei Universitarilor Iași s-au făcut descoperiri arheologice importante.