Sfântul Ioan Valahul este cinstit pe 12 mai. Deși a trăit doar 18 ani pe pământ, a dus o viață plină de patimi și chinuri în cinstea lui Isus. Iată acatistul Sfântului Ioan Valahul, rostit de fiecare dată când simți nevoia să te întorci la Dumnezeu, aducând cinste acestui mucenic sfânt.
Sfântul Ioan Valahul a fost luat captiv de turci la doar 15 ani, dar nu a cedat în fața presiunii proprietarului de a-l „sodomiza”. Ba mai mult, s-a apărat pentru a-și păstra credința și demnitatea. Acatistul Sfântului Ioan Valahul este unul dintre cele mai frumoase acatiste scrise în cinstea acestui mucenic, care și-a încheiat viața la o vârstă fragedă.
Viața Sfântului Ioan Valahul
Sfântul Ioan Valahul este comemorat în fiecare an pe 12 mai. Născut în anul 1644 din părinți creștini, viața lui Ioan a fost marcată de curaj și credință puternică. La vârsta de 15 ani, a fost luat rob de turci și pe drumul către Constantinopol, a fost achiziționat de un pagan, cu intenții nefaste. Însă Ioan nu și-a pierdut demnitatea, afirmând că adevăratul său stăpân este Hristos, care l-a cumpărat cu sângele Său. Într-un act de apărare și curaj, Ioan l-a ucis pe stăpânul său, fiind apoi capturat și dus la Constantinopol.
Aici, a fost dat în îngrijirea femeii păgânului ucis, care s-a îndrăgostit de el. În ciuda presiunilor și promisiunilor acesteia, Ioan a rămas ferm în credința sa. În cele din urmă, a fost închis și supus la chinuri cumplite, fiind apoi spanzurat pe 12 mai 1662. Viața sa a fost relatată în scris de Ioan Cariofil și tipărită la Venetia de Sfântul Nicodim Aghioritul.
Recunoașterea oficială a cultului său a venit în anul 1950, când Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca Sfântul Ioan Valahul să fie cinstit în întreaga Biserică Ortodoxă Română. Generalizarea solemnă a cultului său a avut loc în octombrie 1955.
Viața acestui nou mucenic al lui Hristos este un exemplu de curaj și devotament pentru credință, iar comemorarea sa anuală este un prilej de înălțare spirituală pentru credincioși
Acatistul Sfântului Mucenic Ioan Valahul
Condacul 1
Nevoitorului cel tânăr al lui Hristos, mucenicului Ioan Valahul, cu toţii să-i aducem acum cântare de laudă pentru nevoinţele sale, ca celui ce străluceşte în sfintele lăcaşuri cele de sus; şi ca unui apărător al credinţei şi ajutător întru nevoi, cu mulţumire să-i cântăm: Bucură-te, Sfinte Ioane, noule mucenic al lui Hristos!
Icosul 1
Îngerii şi oamenii slăvesc pe Dumnezeu pentru nenumăratele faceri de bine arătate către făpturile Sale, din dragoste nesfârşită şi din milostivire fără de margini. Căci în vremi şi în locuri pe care înţelepciunea Sa nepătrunsă le alege au răsărit luceferi călăuzitori, care să lumineze cărările vieţii noastre vremelnice, îndrumându-ne spre cele nestricăcioase. Ca unuia dintre aceşti aleşi, bineplăcuţi lui Dumnezeu, îţi cântăm ţie, Sfinte Ioane Valahule, laude ca acestea:
Bucură-te, vas ales şi de Dumnezeu preţuit;
Bucură-te, tânăr înţelept şi frumos, prin care credinţa s-a înălţat;
Bucură-te, trandafir odrăslit în pământul Valahiei;
Bucură-te, crin răsădit în grădina cea de sus;
Bucură-te, cel renăscut în duh la Constantinopol;
Bucură-te, că de toate te-ai lipsit, dar pe Hristos ai dobândit;
Bucură-te, cel ce ai înfruntat pe păgâni;
Bucură-te, cel ce ai risipit meşteşugurile satanei;
Bucură-te, părtaş al bucuriilor îngereşti;
Bucură-te, cel ce petreci laolaltă cu toţi sfinţii;
Bucură-te, moştenitor al cereştii Împărăţii;
Bucură-te, Sfinte Ioane, noule mucenic al lui Hristos!
Condacul al 2-lea
Deşi tânăr cu vârsta, ai dovedit curată înţelepciune când ai ales mai bine a pătimi pentru Ziditorul şi a muri pentru El, decât a trăi şi a avea câştigare vremelnică; căci ai dorit a te încununa cu cununa muceniciei şi a cânta Domnului: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Slavă Ţie, Atotputernice Doamne, Care dintre noi oamenii şi pentru noi ai ales pe sfinţii Tăi, mucenici, apostoli, cuvioşi şi drepţi, ca să ne arate voia Ta, spre a ne împărtăşi de negrăitele Tale bunătăţi; şi aşa să se proslăvească numele Tău cel întru tot sfânt; iar alesului Tău să-i cântăm:
Bucură-te, Ioane Valahule, de Dumnezeu cinstitorule;
Bucură-te, cel ce vezi şi guşti acum înalte desfătări;
Bucură-te, ocrotitor al orfanilor;
Bucură-te, cel ce scapi din nevoi pe cei ce aleargă la tine;
Bucură-te, că izbăveşti pe cei ce se află în primejdii;
Bucură-te, mângâierea întristaţilor;
Bucură-te, izvor nesecat de alintări duhovniceşti;
Bucură-te, că luminezi pe cei întunecaţi la minte;
Bucură-te, floare îmbobocită a creştinătăţii;
Bucură-te, far de lumină în cărările tinerimii;
Bucură-te, că pentru legea creştină vitejeşte ai luptat;
Bucură-te, cel ce te rogi şi mijloceşti pentru noi toţi;
Bucură-te, Sfinte Ioane, noule mucenic al lui Hristos!
Condacul al 3-lea
Credinţa ortodoxă mult a fost încercată de-a lungul vremurilor şi în laturile pământului, ca să se întărească temeliile sale. Ieşind dar voi, slăviţi mucenici, din rândurile popoarelor, v-aţi pus viaţa pentru întărirea ei, dând liniştea şi sângele vostru pentru întinderea Împărăţiei lui Dumnezeu, ca noi cu un glas să putem cânta totdeauna: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Viaţa ta plină de necazuri şi cu totul lipsită de bucurii pământeşti a fost, preafericite Ioane. Că din copilărie te-au smuls de lângă sânul părinţilor tăi şi te-au purtat pe drumuri nesfârşite în amara robie. Pentru că tuturor împotrivirilor le-ai făcut faţă cu vrednicie, de aceea îţi cântăm laude ca acestea:
Bucură-te, robule, cel ce duci rugăciunea noastră către Stăpânul cel Preaîndurat;
Bucură-te, cel ce cu vrednicie în veacul al XVII-lea ai mărturisit pe Hristos;
Bucură-te, că pe timpul lui Mihnea, voievodul cel turcit, ţi-a fost dat să pătimeşti;
Bucură-te, că agarenii, luându-te rob, te-au târât în chinuri spre Ţarigrad;
Bucură-te, cel ce în împărăteasca cetate ai primit cununa muceniciei;
Bucură-te, jertfă bineprimită înaintea Domnului;
Bucură-te, că nu ai ales să te bucuri de cele pământeşti;
Bucură-te, că bucuriile tale, în ceruri ţi le-ai adunat;
Bucură-te, că şi astăzi, tot de acolo, se revarsă milele tale;
Bucură-te, mângâierea mamelor îndurerate;
Bucură-te, aur lămurit în focul încercărilor;
Bucură-te, obraz sfânt, de Domnul mângâiat;
Bucură-te, Sfinte Ioane, noule mucenic al lui Hristos!
Acatistul Sfântului Mucenic Ioan Valahul este una dintre cele mai frumoase scrieri bisericești care-l slăvesc pe Mucenicul Ioan, cel ce și-a dat viața pentru credința dreaptă.
Nu exista nicio zi din calendar ortodox, in care sa nu fie sarbatorit vreun barbos. Nici una! Daca anul avea 1000 de zile, se gaseau 1000 de sfinti de pus in calendar. Hai sictir.