Vineri este mare sărbătoare pentru credincioșii creștini, ocazie cu care în biserici se citește acatistul Sf Împărați Constantin și Elena. Totodată, în ajunul dar și în ziua acestei mari sărbători sunt anumite tradiții care trebuie respectate cu sfințenie. Dintre acestea, amintim „tradiția bujorilor”, dar și cele legate de păsări, drept pentru care sărbătoarea se mai numește și Constantin Graur sau Constantinu’ Puilor.
Sfinţii Împărați Constantin şi Elena sunt prăznuiți în data de 21 mai atât de bisericile ortodoxe, cât şi de cele catolice. Este vorba despre o mare sărbătoare, aceștia având parte de aceeași prețuire precum cei 12 apostoli, ori alți mari sfinți și mucenici. Sărbătoarea este strâns legată de taina și puterea Sfintei Cruci, care este semnul central al religiei creștine. Astfel, Sfântului Constantin i s-a arătat pe cerul amiezii semnul Crucii spre biruință, în ajunul înfruntării cu păgânul Maxentiu. Pe de altă parte, Sfânta Elena, mama sa, a descoperit la Ierusalim Crucea pe care Mântuitorul a fost răstignit.
Acatistul Sf Împărați Constantin și Elena
În această zi de mare sărbătoare, în toate bisericile au loc slujbe, ocazie cu care se citește și acatistul Sf Împărați Constantin și Elena. De asemenea, mai sunt rostite și alte rugăciuni pentru Sfinții Împărați.
„Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, după Dumnezeu şi Maica Domnului, voi sunteţi nădejdea noastră şi folositorii noştri; voi ne sunteţi nouă bucurie în vremea necazului, voi ne ocrotiţi în nevoi şi ne ajutaţi. Voi sfintelor mănăstiri şi biserici le sunteţi păzitori; pentru aceasta cădem înaintea voastră cu lacrimi, rugându-vă să nu încetaţi a ne ajuta nouă neputincioşilor, ci mijlociţi la Dumnezeu şi la preacurata Lui Maică şi pururea Fecioară Maria, ca şi pe noi să ne păzească fără prihană şi pe toţi să ne întărească în credinţă, până la sfârşitul vieţii, spre mântuirea sufletelor noastre. Amin.
Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, cei ce sunteţi mai cinstiţi decât toţi împăraţii, aleşii lui Dumnezeu, căzând înaintea voastră, cu lacrimi vă rugăm: Daţi-ne mângâiere şi nouă, celor ce suntem în necazuri; voi sunteţi mijlocitori Sfintei Treimi şi puteţi să ne ajutaţi nouă. Auziţi-ne şi pe noi acum, alungaţi de la noi necazurile şi nevoile ce vin asupra noastră în această vremelnică viaţă şi vindecaţi neputinţele noastre, tămăduiţi bolile noastre, potoliţi răutatea noastră, izgoniţi pe vrăjmaşii noştri văzuţi şi nevăzuţi. Daţi-ne nouă ca în pace şi în linişte să trăim; ajutaţi-ne nouă cu sfintele voastre rugăciuni. Pentru mântuirea sufletelor noastre faceţi milă cu noi acum, când cu frică şi cu umilinţă zicem către voi aşa: Bucuraţi-vă, părinţii creştinilor! Amin.”
Tradiția bujorilor din ajunul Sfinților Constantin și Elena
Conform tradiției populare, în ajunul sărbătorii este bine să respecți tradiția bujorilor. Astfel, se spune că încă din seara de 20 mai trebuie să aduci în casă cel puțin trei bujori îmbobociți. Apoi, cu alți trei bujori, în ziua sărbătorii Sfinților Împărați Constantin și Elena, unul dintre membrii familiei merge la biserică, și se roagă pentru sănătate și spor în casă.
Totodată, în ziua de 21 mai, din nicio casă nu trebuie să lipsească icoana Sfinților Împărați Constantin și Elena. Aceasta trebuie să fie pusă la loc de cinste, iar în fața ei se aprinde o lumânare în ziua sărbătorii. Se crede că icoana Sfinților Împărați îi ferește pe oameni de pagubă și aduce bunăstare în familie.
Tradiţii şi superstiţii de Sfinţii Constantin şi Elena
În această zi importantă zi pentru creștini există o serie de obiceiuri şi superstiţii, care fac referire la vara ce urmează să-şi intre în drepturi:
- – mulţi agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului; în unele regiuni ale ţării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz şi mei;
- – viticultorii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor mânca strugurii;
- – ziua de Sfântul Constantin şi Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele şi cine le va păzi pe timpul păşunatului;
- – femeile, pentru a alunga duhurile rele şi necurate, atămâiază şi stropesc cu aghiasmă;
- – nu este bine să hrănești păsările cerului în această zi, pentru că risipești sporul casei. Iar cine alungă păsările care și-au făcut cuib la casă va avea necazuri tot anul.
Așadar, oamenii ţin această sărbătoare și pentru ca puii din gospodărie să nu fie mâncaţi de ulii. În plus, în mai toate gospodăriile, unele femei citesc și acatistul Sf Împărați Constantin și Elena, pentru a fi ferite de rele…