Acatistul Părintelui Arsenie Boca este unul dintre cele mai puternice acatiste pe care le pot rosti creștinii care vor să se roage pentru a face față problemelor și să nu cadă pradă deznădejdii.
Acatistul Părintelui Arsenie Boca a apărut din dorinața oamenilor care au simțit Duhul lui Dumnezeu în rugăciunea sa și se adună în jurul său.
Acatistul se face însă de către Biserică, de către teologi, monahi și preoți învățați, care concentrează virtuțile omului cu viață sfântă și le orânduiesc doxologic. Un acatist trebuie confirmat și binecuvântat de către ierarhia Bisericii, înainte de a fi dăruit oamenilor.
Preoții consideră că nu este păcat să citiți Acatistul Părintelui Arsenie Boca, însă acum el este doar expresia unei devoțiuni populare, și nu are încă binecuvîntarea Bisericii.
Evlavia față de Părintele este însă una care arată viața în Duh a Bisericii, trăirea ei și rodirea ei de sfinți.
Cine a fost Arsenie Boca
Părintele Arsenie Boca s-a născut pe 29 septembrie 1910, în Vața de Sus, în Hunedoara. Multă lume au auzit de Părintele Arsenie Boca, însă putini știu cine a fost și ce a făcut acesta.
Zian Boca, așa cum l-a chemat înainte de calugărie, a fost atras de religie încă de mic, colegii de liceu numindu-l „Sfântul”.
A urmat cursurile Facultății de Teologie din Sibiu, după s-a înscris la Academia de Arte Frumoase din București, unde a studiat pictura. În paralel, a studiat ți medicina.
După terminarea studiilor la București este hirotonit diacon și trăiește câteva luni la Muntele Athos. În 1939, este călugărit și primește numele de Arsenie, fiind trimis la mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus.
În 1943, intră în atenția autorităților, existând bănuiala că este un „înfocat legionar”, deși acesta nu avea nicio legătură cu mișcarea legionară.
În 1945, Arsenie Boca este arestat pentru câteva săptămâni, iar 3 ani mai târziu este arestat din nou și acuzat că i-a susținut pe luptătorii anticomuniști din munții Făgăraș.
La sfârșitul anului 1948, ajunge la mănăstirea Prislop, iar în 1951, tot pe motiv că a făcut parte din mișcarea legionară, este din nou arestat pentru 12 luni și trimis la muncă silnică la Canal. După ispășirea pedepsei se reîntoarce la Prislop.
În 1959, călugării sunt scoși din mănăstiri, iar lui Arsenie Boca i se interzice să mai slujească. După o lungă pribegie, se angajează pictor la atelierele Patriarhiei.
În 1968, se pensionează și începe pictarea bisericii de la Drăgănescu. După 1984 s-a retras la Sinaia, unde a și închis ochii, la 28 noiembrie 1989. A fost înmormântat, după dorința proprie, la mănăstirea Prislop, la 4 decembrie 1989 prorocind că aici va fi loc de pelerinaj.
Acatistul Părintelui Arsenie Boca: Cum se citește
Acatistul părintelui Arsenie Boca începe cu o rugăciune începătoare și cu „Tatăl nostru“.
Pe urmă se citește Troparul, glasul al-8-lea:
„Întru tine, Părinte, cu osârdie s-a mântuit cel după chip, căci luând Crucea, ai urmat lui Hristos și lucrând ai învățat să nu se uite la trup, căci este trecător, ci să poarte grija de suflet, de lucrul cel nemuritor. Întru aceasta și cu îngerii împreună se bucură, Prea Cuvioase Părinte Arsenie, duhul tău.“
Apoi se continuă cu Condacul 1, „ Prea Cuviosului Părintelui nostru și al multora luminător și îndreptător de suflete, veniți fraților, să-i aducem cu mulțumire laude și să-l cinstim, zicându-i: Bucură-te Sfinte, Prea Cuvioase Părinte Arsenie!“ și Icosul 1 , care are la final are mesajul „Bucura-te, Sfinte, Prea Cuvioase Parinte Arsenie!“. Urmează icosuri și condace până la 13, citite alternative, cu mențiunea că fiecare Icos se încheie cu mesajul „Bucura-te, Sfinte, Prea Cuvioase Parinte Arsenie!“
Rugăciunea de final
La final se citește din nouI cosul 1 și Condacul 1, urmat de Rugăciunea:
„Doamne, Iisuse Hristoase, primește ostenelile, slujbele și sfintele rugăciuni ale robului Tău, Părintele nostru Arsenie, care mult s-a ostenit și a slujit Ție, ca să-ți câștige suflete, întorcându-le de la viața și faptele cele păcătoase ale lor (ca și de la moarte, de câteva ori a surprins și a scăpat o tânără în momentul când voia să se sinucidă) și pilda de răbdare și dragoste părintească ne-a dat.
Te rugăm, Stăpâne, ajută-ne să slujim și noi cu dragoste, în curăție trupească și sufletească, prin rugăciuni neîncetate să Te mărim, să Te binecuvântăm și să urmăm sfaturile robului Tău, Părintele nostru Arsenie, pe care îl rugăm: roagă-te, Sfinte, Prea Cuvioase Părinte Arsenie, ca și noi, în viața ce ne-o petrecem să împlinim poruncile Domnului și sfaturile ce ni le-ai dat și învățăturile din multele și minunatele predici pe care le-ai rostit.
Pomenește-ne, acum, din Împărăția Cerurilor, unde Te veselești cu toți Sfinții și cu Prea Sfânta Născătoare de Dumnezeu, care te-a încredințat în Muntele Athosului sfântului ce trăia acolo cu 200 de ani în urmă și cu tine să ne veselim în veci. Amin!“