Prima pagină » Stiri si curiozitati » Acatistul celor adormiți, închinat către Dumnezeu Tatăl: Se citește pentru sufletul celor trecuți în neființă

Acatistul celor adormiți, închinat către Dumnezeu Tatăl: Se citește pentru sufletul celor trecuți în neființă

05 nov. 2021, 16:24,
BZI.ro, în Stiri si curiozitati

Acatistul celor adormiți se citește ori de câte ori cineva drag moare. Acesta aduce alinare sufletului celui trecut în neființă.

“Mereu să ne aducem aminte de cei adormiți și să ne rugăm pentru ei!”, spunea Sfântul Paisie Aghioritul, cel mai renumit pentru învățăturile sale spirituale. Cu siguranță, fiecare dintre noi are cel puțin un suflet drag, care ne-a părăsit. Fie că este bunic, părinte, frate, soră, fiu sau prieten, trebuie să ne rugăm pentru ei. Câteva minute pe zi merită să acorzi rugăciunii pentru cel plecat din viața ta, către cele veșnice.

Acatistul celor adormiți către Dumnezeu Tatăl

Se începe cu Sfânta Cruce și se continuă cu rugăciunile începătoare. Acatistul către Dumnezeu Tatăl este un real ajutor pentru cei care nu mai sunt printre noi.

Rugăciunile începătoare

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele nostre, Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean. Că a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul!
Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Condacul 1

Cel ce cu iconomia Ta cea nepătrunsa ai pregătit pacea spre binele cel veşnic, hotărând tuturor vremea şi felul sfârşitului, iartă, Doamne, păcatele celor din veac adormiţi, primeşte-i în locaşul luminii şi al bucuriei şi le deschide bretele părinteşti. Auzi-ne, Milostive, pe noi, cei ce le facem pomenirea şi strigăm: Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Icosul 1

Pe Adam cel căzut şi pe tot neamul să-l izbăveşti de pierzarea cea veşnică, ai trimis în lume, Doamne, pe Fiul Tău, rasanindu-ne viaţa veşnică prin Crucea şi Învierea Lui. Spre milă Ta nădăjduim, aşteptam Împărăţia cea nestricăcioasa a slavei, cerem împărtăşirea la Domnul a celor adormiţi şi ne rugăm:

Tatăl nostru, fă ca să uite ei toate scârbele şi întristările pământeşti;
Tatăl nostru, veseleşte sufletele celor ce s-au chinuit în valurile vieţii;
Tatăl nostru, mângâie-i pe ei la sânul Tău, precum îşi mângâie mama copiii;
Tatăl nostru, grăieşte lor: ” Păcatele vi s-au iertat!”;
Tatăl nostru, primeşte-i în limanul cel fericit şi liniştit;
Tatăl nostru, deschide-le camarile Îngerilor şi Sfinţilor;
Tatăl nostru, pe părinţii şi fartii noştri cei adormiţi invredniceste-i veşnicilor Tale bunătăţi;
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul 2

Cuvioasul Macarie fiind luminat de strălucirea Celui Preaînalt, a auzit glas de la un craniu de popa idolesc:” Când vă rugaţi, voi creştinii, pentru cei ce se chinuiesc în iad, au bucurie şi păgânii”. Este minunată puterea rugăciunilor pentru cei adormiţi. Cele de dedesupt prin acestea se luminează şi toţi se bucura împreună cu cei necredincioşi, când cântam pentru toată lumea: Aliluia!

Icosul 2

Ne aducem aminte de cuvântul Sfântului Isaac Şirul, care spune:” Inima care iubeşte, şi pe oameni şi pe dobitoace se roagă intodeauna cu lacrimi pentru că toată zidirea să se curateasca”, deci şi noi cu îndrăznire cerem de la Dumnezeu ajutor tuturor celor din veac adormiţi, strigând unele ca acestea:

Tatăl nostru, uşurează întristarea părinţilor pentru pierderea fiilor;
Tatăl nostru, fă ca cei ce nu te-au cunoscut pe pământ, să te cunoască măcar în cer;
Tatăl nostru, miluieste-i pe toţi cei ce au fost îngropaţi fără rugăciuni;
Tatăl nostru, primeşte în locaşurile Tale pe cei ce au murit năprasnic de scrbe sau de bucurie;
Tatăl nostru, tuturor celor ce mor, trimite-le pacea şi odihnă Sfinţilor;
Tatăl nostru, pentru rugăciunile celor ce au pătimit fără vină, iartă pe cei păcătoşi;
Tatăl nostru, celor adormiţi uşurează-le întristarea cu nădejdea întâlnirii în Sionul cel ceresc;
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul 3

Vinovaţi suntem de necazurile lumii şi de suferinţele făpturilor necuvatatoare şi de suferinţele nevinovaţilor copii, fiindcă prin căderea omului, s-a distrus fericirea şi frumuseţea făpturii. Tu, Cel mare dintre suferinzii cei nevinovaţi, Tu singur ai putere a ierta tuturor, deci iartă şi întoarce lumii fericirea cea de demult, ca şi cei morţi şi cei vii să afle pacea, strigând: Aliluia!

Icosul 3

Lumina lină, Răscumpărătorul tuturor, auzind de oftarea Ta pe Cruce, pentru vrăşmaşii Tăi: ” Părinte, iartă-le lor păcatul!” deci în numele iertării tuturor, îndrăznim şi noi a ne ruga Tatălui pentru veşnică odihnă a vrăşmaşilor Tai şi ai noştri.

Tatăl nostru, iartă celor ce au vărsat sânge nevinovat;
Tatăl nostru, iartă celor ce şi-au făcut bunăstarea lor pe lacrimile aproapelui;
Tatăl nostru, nu judecă pe cei ce ne-au asuprit pe noi cu clevetire şi cu nedreptate;
Tatăl nostru, răsplăteşte cu milă pe toţi cei asupriţi de noi;
Tatăl nostru, fă ca această rugăciune pentru ei, să fie primită drept taină a împăcării;
Tatăl nostru, rupe zapisul păcatelor părinţilor şi fraţilor noştri răposaţi;
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul 4

Mântuieşte, Doamne, pe cei ce s-au sfârşit în suferinţe grele prin ucideri, îngropaţi de vii, prăpădiţi de grindină, de ger sau din cădere de la înălţime; deci pentru întristarea sfârşitului lor, dăruieşte-le bucuria Ta cea nesfârşită şi veşnică, ca să binecuvânteze vremea lor de suferinţă ca timp al răscumpărării lor, cântând: Aliluia!

Icosul 4

Dăruieşte, Doamne, tuturor cărora le-ai luat viaţa din fragedă tinereţe, tuturor cărora le-ai dat cununa de spini, tuturor celor ce nu au cunoscut fericirea pământească, Mila Ta cea nesfârşită; răsplăteşte-le cu razele iubirii Tale nesfârşite dincolo de mormânt, iar noi strigam aşa:

Tatăl nostru, răsplăteşte tuturor celor ce au murit sub sarcinile grele ale ostenelilor;
Tatăl nostru, primeşte în camarile raiului pe adormiţii prunci şi pe fecioare;
Tatăl nostru, invredniceste-i veseliei la Cină Fiului Tău;
Tatăl nostru, odihneşte-i pe cei singuratici, orfani şi străini pentru care nu are cine să se roage;
Tatăl nostru, să se şteargă păcatele lor de razele calde ale atotiertarii Tale;
Tatăl nostru, deruieste robilor Tai mai înainte adormiţi, părinţi şi fraţi ai noştri, haină albă a biruinţei;
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul 5

Ai dăruit, Doamne, neamului omenesc moartea, ca cel de pe urma mijloc de înţelegere şi de pocăinţă; cugetând la groaznica judecata se descoperă deşertăciunile pământeşti, pornirile trupeşti se liniştesc, mintea cea semeanta se smereşte, dreptatea cea veşnică se descoperă, căci şi păcătoşii cei îndărătnici în credinţă, când sunt pe patul de moarte, mărturisesc cum că este Dumnezeu. Pentru aceea ei veşnic cer indurarea Ta strigând: Aliluia!

Icosul 5

Părinte a toată indurarea, Tu luminezi ziua cu soarele; Tu îndulceşti pământul cu roade, Tu veseleşti lumea cu frumuseţea, precum pe prieteni, aşa şi pe vrăşmaşii Tăi; noi credem că şi dincolo de mormânt, în veşnicie, indurarea Ta este nesfârşită, miluind chiar pe păcătoşii cei cu totul lepădaţi, pentru rugăciunile noastre, de aceea aşa ne rugăm:

Tatăl nostru, ne întristăm pentru hulitorii de sfinţenie şi pentru fărădelegile lor;
Tatăl nostru, fă să fie şi asupra lor, voia Ta cea de mântuire;
Tatăl nostru, fie-Ţi milă de cei răniţi cu necredinţa cea pierzătoare;
Tatăl nostru, iartă pe cei ce s-au sfârşit fără de pocăinţă;
Tatăl nostru, mântuieşte pe cei ce s-au pierdut în păcate grele şi întunecate;
Tatăl nostru, fă ca să se stingă flacăra necerdintei lor în marea bunătăţii Tale;
Tatăl nostru, Biruitorul iadului, izbăveşte de osândirea în iad pe părinţii şi fraţii noştri, cei mutaţi din lume;
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul 6

Este grozav întunericul sufletului depărtat de Dumnezeu, chinuit de conştiinţă şi de scrâşnirea dinţilor, de focul cel nestins şi de viermele cel neadormit; eu tremur gândind că acela va fi şi locul meu, deci, eu pentru mine însumi mă rog şi pentru cei cesufar în iad, ca să se pogoare peste ei roua cu răcoreala, cântând cântare lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 6

Unde era să răsară lumina Ta, Hristoase Dumnezeule, dacă nu peste cei ce şedeau în întuneric şi în umbra morţii?! De aceea Te şi pomenesc sufletele cele din iad. Pogoară-Te dar din nou întru cele mai de jos ale pământului şi scoate intru bucurie pe cei ce s-au despărţit de Tine cu păcatele, însă de Tine nu s-au depărtat. Deci, în numele Fiului şi al Duhului, ne rugăm Tatălui:

Tatăl nostru, fii Tăi se chinuiesc, deci miluieste-i;
Tatăl nostru, grele sunt păcatele lor, dar indurarea Ta este mare;
Tatăl nostru, Tu ai trimis pe Fiul Tău ca să mântuiască pe cei păcătoşi;
Tatăl nostru, cercetează necazul cel amar al sufletelor care s-au depărtat de la Tine;
Tatăl nostru, miluieşte pe cei ce au prigonit adevărul din neputinţa;
Tatăl nostru, iubirea Ta să fie nu foc, ci răcoreala din rai;
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul 7

Voind, Doamne, să dai mâna de ajutor celor adormiţi, le-ai îngăduit ca în vis şi prin vedenii, să se arate celor vii. Ca aceştia pomenind cu dragoste pe cei adormiţi să facă în amintirea lor fapte bune şi nevoindu-se cu credinţa să strige cu dragoste: Aliluia!

Icosul 7

Biserica lui Hristos înalta rugăciuni pentru cei adormiţi în toată lumea, în fiecare zi, la orice ceas, în tot pământul. Păcatele lumii se curăţesc cu sângele cel curăţitor al Mielului lui Dumnezeu. Sufletele celor adormiţi se ridică din moarte la viaţă şi de pe pământ la cer, cu puterea rugăciunilor de la Altarul Domnului. De aceea strigăm:

Tatăl nostru, fie mijlocitoare Biserica pentru cei adormiţi, ca să le facă scara către cer;
Tatăl nostru, îndură-Te de ei pentru solirea Preasfintei Fecioare şi a tuturor Sfinţilor;
Tatăl nostru, curăţeşte pe cei pentru care credincioşii strigă către Tine, ziua şi noaptea;
Tatăl nostru, pentru nerăutatea pruncilor, iartă pe părinţii lor;
Tatăl nostru, pentru lacrimile maicilor, răscumpăra păcatele fiilor;
Tatăl nostru, primeşte milosteniile şi rugăciunile noastre ca împlinire la faptele lor bune;
Tatăl nostru, să fie sângele Fiului Tău izvor de viaţă, pentru aceia cărora le facem pomenirea;
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul 8

Lumea întreagă se înfăţişează ca un sfânt mormânt obştesc. Pretutindeni se gasete praful fraţilor şi al părinţilor noştri, zidiţi după chipul şi asemănarea lui dumnezeu, rudenii ale noastre intru Adam. Tu singur eşti Acela ce fără încetare ne-ai iubit pe noi. Iartă şi pe toţi cei ce au murit de la început şi până acum, ca să cânte ei iubirii Tale de oameni: Aliluia!

Icosul 8

Vine ziua valului ca un foc arzător, ziua cea mare şi înfricoşata a Judecăţii celei de pe urmă, când se vor descoperi cele ascunse ale oamenilor şi se va deschide Cartea Cunoştinţei. Iar Sfântul Pavel Apostolul strigă: Împăcaţi-vă cu Dumnezeu mai înainte de acea zi. Doamne ajută-ne, şi cu lacrimile celor vii, împlineşte neajunsurile celor adormiţi când strigăm:

Tatăl nostru, în ceasul judecăţii, invredniceste-i pe ei şi pe noi de mila Ta cea aducătoare de bucurie;
Tatăl nostru, încununează cu slava pe ceice au suferit munci, pentru Tine şi pentru aproapele;
Tatăl nostru, dăruieşte odihna Ta celor curatitit prin necazurile lumii acesteia pământeşti;
Tatăl nostru, Cel ce ştii numele tututror, primeşte-i pe cei ce s-au mântuit în cinul călugăresc şi în cel mirenesc;
Tatăl nostru, primeşte pe păstorii cei cucernici împreună cu fii lor cei duhovniceşti;
Tatăl nostru, să întâmpine robii Tai pe Mirele Hristos cu făclii aprinse;
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul 9

Binecuvântaţi, iar nu pierdeţi timpul cere trece repede. Fiecare ceas, fiecare clipă ne apropie tot mai mult de mormânt. Albirea părului, slăbirea puterii, sunt vestitoare de lumea cea viitoare, sunt martorii stricăciunii pământeşti; ne vestesc că totul trece şi se apropie fericirea cea veşnică, unde nu sunt nici lacrimi, nici suspine, ci numai cântare de biruinţă: Aliluia!

Icosul 9

După cum toamna copacii se despoaie de frunze, aşa şi viaţa noastră merge spre cădere, cu fiecare an, cu fiecare lună. Floarea tinereţii se vestejeşte, lumina bucuriilor se stinge, bătrâneţea cea grea se apropie, prietenii mor, cei de aproape se depărtează. Voi, cei ce eraţi cândva tineri, plini de bucurie şi de fericire, unde sunteţi acum? Mormintele voastre zac fără glas. Dar sufletele lor sunt în mâna Ta, Doamne; de aceea grăim acestea:

Tatăl nostru, îngrijirea pentru lumea cea de dincolo de mormânt, ne cheamă la rugăciune;
Tatăl nostru, luminează cu soare frumos şi încălzeşte locaşurile celor adormiţi;
Tatăl nostru, să se şteargă pentru totdeauna vremea despărţirii;
Tatăl nostru, invredniceste-ne de bucuria întâlnirii cu ei în ceruri;
Tatăl nostru, fă ca noi să fim una cu Tine;
Tatăl nostru, întoarce celor răposaţi curăţia pruncilor prin bunătatea de suflet a celor tineri;
Tatăl nostru, fă ca să le fie lor viaţa cea veşnică luminată sărbătoare a Paştilor;
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul 10

La mormintele rudeniilor noastre ne curg lacrimi ca picăturile de ploaie şi cu nădejde ne rugăm: ” Adevereşte-ne, Doamne, cum că ne-ai iertat pe toţi, spune-ne cum că îi primeşti în locaşurile bucuriei; descoperă aceasta în taina sufletului nostru, ca să cântăm: Aliluia!

Icosul 10

Îmi îndrept privirea în depărtare pe calea vieţii trecute şi văd o mulţime din cei care au răposat, din prima zi şi până acum, binefăcători ai mei, şi cu îndatorat dragoste strig unele ca acestea:

Tatăl nostru, miluieşte pe toţi cei ce mi-au dorit şi mi-au făcut mie bine;
Tatăl nostru, invredniceste-i măriri Tale, pe părinţii şi fraţii noştri şi pe cei de aproape;
Tatăl nostru, mântuieşte pe cei ce mi-au binevestit mie cuvântul Tău;
Tatăl nostru, preamăreşte în faţa îngerilor pe cei ce m-au învăţat să Te iubesc pe Tine;
Tatăl nostru, dăruieşte bucurie celor ce m-au povăţuit cu pilda vieţii lor sfinte;
Tatăl nostru, îndulceşte cu tainică mâna pe cei ce m-au ajutat în zile grele;
Tatăl nostru, Împărăţia Ta sfârşit nu are, fă ca să intre cei adormiţi intru bucuria Ta;
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul 11

Unde-ţi este moartea boldul tău? Unde-ţi este întunecarea şi frica cea mai de dinainte, căci de acum înainte tu eşti dorită, tu ne împreunezi nedespărţit cu Dumnezeu; tu eşti o mare odihnă, tu eşti o mare zi de sâmbătă. Apostolulu strigă: ” Doresc să mor, ca să fiu împreună cu Hristos! drept aceea privind la moarte ca la o minunată aşteptare şi viaţa strigăm: Aliluia!

Icosul 11

Invia-vor şi se vor scula cei din morminte şi se vor bucura cei de pe pământ, fiindcă atunci se vor scula trupuri duhovniceşti preamărite, nestricăcioase, luminate. Oase uscate auziţi cuvântul Domnului: „Îmbrăcaţi-vă cu vine, acoperiţi-vă cu piele, sculaţi-vă din cărunteţea vremurilor trecute, căci sunteţi răscumpăraţi cu Sângele Fiului lui Dumnezeu; prin moartea Lui sunteţi înviaţi, a venit peste voi lumina Învierii”. această taină o slăvim şi noi şi strigăm:

Tatăl nostru, descoperă-le acum tot adâncul iubirii Tale;
Tatăl nostru, Tu le-ai descoperit lumina soarelui şi luna cea liniştită;
Tatăl nostru, fă să vadă acum şi slava îngerilor care sunt pară de foc;
Tatăl nostru, Tu i-ai îndulcit cu frumuseţea răsăritului şi a apusului de soare, deci să vadă acum şi lumina veşniciei Tale Dumnezeiri;
Tatăl nostru, tot sufletul să fie luminat că steaua dimineţii şi luceafărul zorilor;
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul 12

Carnea şi sângele nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu. Câtă vreme petrecem în trup suntem despărţiţi de Hristos. Dacă nu murim, nu putem învia pentru veşnicie, căci se cade ca acest trup stricăcios, să se îmbrace întru nestricăciune şi muritor aceasta să se lumineze cu nemurirea, ca astfel în lumina zilei celei neinserate să cânte neîncetat: Aliluia!

Icosul 12

Aşteptam bucuria întâlnirii cu Domnul, aşteptam razele luminoase ale învierii, aşteptam scularea din morminte a celor apropiaţi ai noştri şi îmbrăcarea celor morţi cu viaţa veşnică prin preschimbarea întregii făpturi. Atunci vom striga Ziditorului unele ca acestea:

Tatăl nostru, Tu ai zidit lumea spre biruinţa bucuriei şi a binelui;
Tatăl nostru, ridică-ne pe noi din adâncul păcatului la sfinţenie;
Tatăl nostru, dăruieşte celor răposaţi ca să împărtăşească împreună cu Tine în veşnicie;
Tatăl nostru, fă ca să le fie lor Domnul Hristos, lumina pururea aprinsă;
Tatăl nostru, dă-ne şi nouă că împreună cu ei să prăznuim Pastile nestricăciunii;
Tatăl nostru, nu Te desparţi de robii Tăi până la sfârşit;
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi!

om care se roagă pe întuneric

Condacul 13

O, preaindurate Părinte, Cel ce eşti fără de început şi voieşti ca toţi să se mântuiască, Cel ce ai trimis la cei pierduţi pe Fiul Tău şi Dumnezeul nostru şi ai turnat peste ei Duhul cel de viaţă dătător, miluieşte, iartă şi mântuieşte pe rudeniile noastre şi pe toţi cei din veac adormiţi. Iar cu solirile lor cercetează-ne şi pe noi, că împreună cu ei să cântăm Ţie, Mântuitorul şi Dumnezeului nostru, cântare: Aliluia!

Acest condac se zice de trei ori. Apoi se zice iarăşi Icosul 1 şi Condacul 1.

Rugăciunea celor adormiți către Maica Domnului

O, Preasfânta Doamnă, de Dumnezeu Născătoare, către tine Preacurata năzuim. Tu eşti cetate tare şi mijlocitoarea şi acoperământul tuturor celor ce aleargă la tine cu credinţa şi nădejde. Ceea ce eşti binecuvântată, te rugăm, ascultă rugăciunea nevrednicilor robilor tai şi soleşte întotdeauna pentru adormiţii robii tăi. Tu pururea mijloceşti pentru cei ce te cinstesc pe tine cu dreapta credinţă şi care aleargă sub acoperământul tău şi se roagă cu credinţa pentru cei bolnavi, năpăstuiţi şi întristaţi, însă mijlocirea ta şi rugăciunea, ne este şi mai trebuincioasa după moartea noastră.

După Dumnezeu la tine avem nădejde tare, căci nimeni din cei ce se roagă ţie, nu iese fără ajutor, ci numai cu bucurie, mângâiere şi îndulcire. Preasfânta Doamnă, Născătoare de Dumnezeu, roagă pe Fiul tău şi Dumnezeul nostru să dăruiască celor adormiţi iertarea păcatelor. Roagă-te, Născătoare de Dumnezeu, căci mult poate rugăciunea Maicii spre bunăvoirea Stăpânului, fiindcă Domnul primeşte de la tine tot cuvântul despre iertare.

Deci şi acum primeşte ale noastre rugăciuni ce le aducem ţie, Preasfânta Fecioară, din toată inima şi din tot sufletul nostru, pentru sufletele adormiţilor robilor tăi. Te rugăm, Stăpâna, să le ajuţi cu indrazirea cea de Maica ce o ai către Domnul, ceea ce eşti plină de dar, ajută-le să se îndrepteze înaintea Celui ce şade pe tronul slavei, ca să nu fie ruşinaţi în faţa îngerilor şi a tuturor sfinţilor, în faţa lumii celei de sus şi a celei de jos.

O, Preasfânta Doamnă, Împărăteasa şi Stăpâna, tu eşti podul care duci la cer pe cei de pe pământ, tu eşti deschizătoarea uşilor Raiului. Pe tine te cinstim şi Fiului tău slava înălţăm împreună şi Părintelui celui fără de început şi Duhului Sfânt, Dumnezeului nostru în vecii vecilor. Amin.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *