A scăpat cineva de infecția cu Clostridium Difficile? Află totul despre acest tip de infecție

Dacă suferi de infecția cu bacteria Clostridium Difficile sau ai pe cineva cunoscut infectat, cel mai probabil te întrebi dacă a scăpat cineva de Clostridium. Așadar, infecția cu clostridium poate fi vindecată încă de la primele simptome.

A scăpat cineva de Clostridium? Ce este și cum se manifestă acest tip de infecție

Clostridium difficile a fost identificat în anul 1970 și provoacă anual un număr de 500.000 de cazuri de infectare. Transmiterea acestui bacil se face pe cale fecal-orală, prin mâini murdare, sursele de infecţie fiind variate (purtător sănătos sau infectat excretor).

RomaniaTV

Preşedintele Bolojan şi premierul Ciolacu, anunţ în tandem despre banii românilor: Este prioritate absolută!

Observatornews.ro

Tatăl care şi-a încurajat copilul de 10 ani să conducă prin oraş riscă până la trei ani de închisoare. În spatele maşinii se aflau mama şi fratele lui

Prezent în flora microbiană normală a intestinului subțire, C. difficile produce infecţie manifestă doar în anumite condiţii, cele mai frecvente fiind: consumul excesiv de antibiotice – care distrug flora intestinală normală și favorizeaza dezvoltarea de specii Clostridium difficile, rezistente la majoritatea anibioticelor folosite în mod uzual; imunosupresia – situații în care clostridiile din flora comensală pot iniţia infecţii grave ale tractului digestiv; intervenţii chirurgicale la nivelul tubului digestiv, de excludere/ rezecție a unor segmente de tub digestiv din tranzitul digestiv normal și crearea unor condiții favorabile dezvoltării acestuia; tratamentul cu citostatice sau administrarea de laxative în exces.

10:47, 07 Apr 2025

FOTO Ce tratament de făcut acasă este eficient pentru infecția cu Clostridium? O bacterie ucigașă rezistentă la antibiotice!

09:37, 27 Mar 2025

FOTO Schemă de tratament pentru infecția cu Klebsiella. Ce trebuie să știi despre această bacterie

Manifestările clinice ale infecţiei cu Clostridium difficille (ICD) sunt variate, de la forme uşoare de boală diareică acută până la colită pseudomembranoasă şi megacolon toxic. Uneori, evoluţia negativă a infecției poate duce la decesul pacientului.

În ultimul deceniu a crescut severitatea infecției cu Clostridium difficile, aceasta devenind una dintre cele mai frecvente infecții ce poate fi dobândită intraspitalicesc. Această tendință se datorează selectării naturale a unei tulpini bacteriene hipervirulente, cu potențial de declanșare a unor forme severe de boală, cu rezistență crescută la antibioticele uzuale (cefalosporine de generația III și IV, fluorchinolone, carbapeneme).

Din anul 2014 această patologie devine și în România o problemă de asistență medicală publică, intrând în programul de supraveghere, prevenire și control al Ministerului Sănătății. Această abordare a fost determinată de incidența sa crescută în cadrul infecțiilor nosocomiale (infecții ce pot fi recunoscute clinic şi/ sau microbiologic, pe baza dovezilor epidemiologice ale contractării acesteia în timpul spitalizării)[1]. Cei mai importanți factori de risc pentru ICD (infecția determinată de Clostridium difficile) sunt reprezentați de terapia cu antibiotice, vârsta >65 de ani și spitalizarea prelungită sau proveniența din anumite medii comunitare – azile de bătrâni.

Cele mai frecvente și comune simptome ale infecției cu C. difficile apar în cazurile ușoare si moderate și sunt reprezentate de diaree apoasă (mai multe scaune diareice pe zi, timp de 2-3 zile), crampe abdominale ușoare și sensibilitate la atingerea/ palparea abdomenului.

Tipuri de tratament

Tratamentul este inițat la pacienții infectați cu Clostridium difficile având  simptome manifeste de ICD.  În 2014, au fost publicate ghidurile terapeutice ESCMID – European Society of Clinical Microbiology and Infectious Diseases – în care au fost selectate două medicamente pentru managementul pacienților diagnosticați cu ICD: metronidazol și vancomicină. Un alt antibiotic disponibil din 2011 pentru tratarea simptomelor pacienților cu C. difficile este Fidaxomicina.

Purtătorii asimptomatici de C. difficile prezintă concentrații mari de anticorpi direcționați împotriva toxinelor A și B. Numeroase studii au menționat administrarea intravenoasă de imunoglobuline, precum și anticorpi monoclonali, care pot fi utili în tratamentul sau prevenirea recidivelor ICD. Terapia imună de succes pentru tratamentul sau prevenirea ICD este descrisă ca fiind o modalitate de combatere a bolii, deoarece, nu perturbă flora bacteriană a gazdei, spre deosebire de vancomicină, metronidazol și fidaxomicină.

Având în vedere incidența crescută a infecțiilor nosocomiale, ghidurile și măsurile de prevenție, în cazul infecțiilor cu C. difficile,pun accentul pe educația profesională a persoanelor din domeniul sănătății și menționează igiena corectă a mâinilor, purtarea mănușilor, decontaminarea dispozitivelor medicale și a mediului pacientului, precum și gestionarea optimă a consumului de antibiotice.

Apariția unor terapii noi, inclusiv fidaxomicina și transplantul de microbiote fecale (repopularea intestinului cu bacterii provenite de la un individ sănătos, rudă de gradul I sau prieten) a adăugat noi opțiuni de eradicare. Cercetări suplimentare sunt în desfășurare pentru a dezvolta antibiotice noi, terapii cu anticorpi monoclonali, vaccinuri și probiotice pentru a scăpat cineva de Clostridium.