Ciprian Ciobanu, un tânăr în vârstă de 26 de ani, a devenit învățător în urmă cu trei ani. După ce și-a finalizat studiile universitare, respectiv o facultate în Științe Politice și un master în Psihologie, ieșeanul a muncit ani de zile în domenii complet diferite. Deși câștiga foarte bine la vremea aceea, dragostea pentru copii l-a făcut să se reprofileze
Ciprian Ciobanu predă la Școala Gimnazială „D. Sturdza” din comuna Popești. Inițial, cadrul didactic a lucrat la o firmă de contabilitate, la o pensiune din Iași și chiar la cinema. În ciuda faptului că salariul său nu depășește acum suma de 3.000 de lei, Ciprian Ciobanu nu s-a gândit niciodată să revină la vechile ocupații.
„Cineva trebuie să-i învețe carte și pe copiii de la țară. La contabilitate se găsesc oameni, posturile astea rămân mereu libere. Am lucrat și la cinema, am fost casier, apoi la o pensiune, ca ospătar”, a declarat Ciprian Ciobanu.
Faptele mari ale unui învățător dintr-o școală de la sat
Ciprian Ciobanu este unul dintre învățătorii Teach for Romania care, la fel ca majoritatea profesorilor din program, a lăsat viața și cariera de la București ca să devină învățător la sat, în mediul rural. A devenit cadru didactic cu gândul la profesorul lui de teatru, care i-a fost un real model. S-a gândit încă de atunci că nu toți au norocul de a avea un model care să îi ghideze, așa că și-a propus să predea și el teatru.
„Am făcut facultatea la București și masterul la Iași. Într-adevăr, se făceau bani la București, însă nu se compară cu satisfacțiile personale pe care le am acum. Salariul meu nu depășește 3.000 de lei, fac naveta zilnic cu autobuzul. Dacă aș merge cu mașina, aș cheltui 700 de lei pe combustibil. Cu autobuzul, deși petrec pe drum o oră și jumătate, valoarea abonamentului este decontată integral. Un profesor bun nu trebuie să construiască o relație cu elevul, ci ea se construiește singură, de la sine.
Fără să intervii punctual, fără să citești zeci de cărți de pedagogie, pur și simplu, prezența ta să creeze relația, pentru că important e cum comunici și cum lucrezi cu acel copil. Totul merge de la sine. Ăsta e primul pas. Al doilea e să te oprești la fiecare în parte, să îl cunoști și să stabilești împreună cu el un punct de plecare. Din când în când, îi aduci aminte de unde a plecat și îl feliciți pentru reușitele lui. Pentru că a fi un profesor bun, pe scurt, înseamnă să acorzi timp fiecărui copil, să ai răbdare, să ai încredere în el că își va finaliza toate sarcinile”, a menționat Ciprian Ciobanu.
În strânsă legătură cu elevii și părinții
Ciprian știe cât de importantă e relația cu părinții în educația elevilor săi, așa că îi implică tot timpul în viața copiilor. Crede că succesul unui elev este atunci când conștientizează singur cât de mult a progresat. Atunci când înțelege că nu toți avem capacitatea de a absorbi aceleași informații, dar că important e cât de mult se străduiește.
„Treaba învățătorului e să îi fie mereu în preajmă și să îi livreze exact informațiile adaptate pentru el. Sunt familii cu copii care trăiesc de pe o zi pe alta. Am elevi care o duc și mai bine, depinde. Unii prind mai greu, alții mai ușor. Nu poate fi vorba de abandon școlar, însă există și dezinteres, ca peste tot. Având clasă pregătitoare, încă mai exista tendința asta de a sta acasă…
Se repetă un pic comportamentul de grădiniță. Am predat și la 60 km de Iași, pe niște drumuri cu găuri și denivelări la tot pasul, în Brătulești. Erau clase la comun, aveam și clasa I. Copiii sunt minunați oriunde. Nu cred în sintagma asta «dacă e de la țară, e mai puțin pregătit»”, a precizat Ciprian Ciobanu, învățătorul de la sat.
Aviz amatorilor de Stiinte politice si de Psihologie.
nu inteleg, are facultatea de pedagogie sau liceul pedagogic? Ca voi ati pomenit de niste facultati cu care nu poate fi invatator. Oricum e in programul teach for Romania deci Primeste bani si de la ei.
Nu câștiga el mai bine la cinema sau la pensiune.Cu facultatea ce a terminat-o nu prea are unde câștiga bine.Doar bugetar..învățător,cel mai ușor.