Astăzi, 21 aprilie 2025, Vaticanul este în doliu profund după trecerea în neființă a Papei Francisc, la vârsta de 88 de ani. Decesul a survenit în urma unei pneumonii bilaterale severe, cu care Suveranul Pontif fusese internat la Spitalul Gemelli din Roma începând cu 14 februarie 2025 .
Născut Jorge Mario Bergoglio pe 17 decembrie 1936, în cartierul Flores din Buenos Aires, Argentina, Papa Francisc a fost ales la 13 martie 2013 ca al 266-lea episcop al Romei, devenind primul papă non-european din ultimii 1.300 de ani. Înainte de a ajunge pe tronul papal, a fost arhiepiscop de Buenos Aires din 1998 și cardinal din 2001.
A murit Papa Francisc, la vârsta de 88 ani
Pontificatul său de 12 ani a fost caracterizat de o abordare pastorală profundă, cu accent pe modestie, dialog interreligios și justiție socială. A promovat deschiderea față de comunitățile marginalizate, inclusiv persoanele LGBTQ+, și a susținut roluri mai active pentru femei în guvernarea Bisericii. În ciuda acestor progrese, s-a confruntat cu critici din partea conservatorilor care l-au acuzat de slăbirea ortodoxiei catolice.
În ultimele luni, Papa Francisc a avut multiple probleme de sănătate, inclusiv episoade de gripă, bronșită și intervenții chirurgicale pentru hernie abdominală. În decembrie 2024, a suferit o cădere care i-a provocat o vânătaie la bărbie, iar în ianuarie 2025 s-a rănit la braț . În ciuda acestor dificultăți, a continuat să își îndeplinească atribuțiile papale cu determinare.
În decembrie 2024, Papa a aprobat o ceremonie funerară simplificată, optând pentru un sicriu din lemn și zinc, în locul celor trei tradiționale. De asemenea, a ales ca loc de odihnă finală Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, una dintre cele mai importante biserici din oraș, situată în cartierul Esquilino .
Moartea Papei Francisc marchează sfârșitul unei ere istorice în Biserica Catolică. Cardinalii se vor reuni în conclav pentru a alege un nou Suveran Pontif.
Cardinalul Farrell a anunțat cu durere moartea Papei Francisc.
„Preaiubiți frați și surori, cu profundă tristețe trebuie să vă anunț moartea Sfântului nostru Părinte Francisc. La ora 7:35 în această dimineață, Episcopul Romei, Francisc, s-a întors la casa Tatălui. Întreaga sa viață a fost dedicată slujirii Domnului și a Bisericii Sale. Ne-a învățat să trăim valorile Evangheliei cu fidelitate, curaj și iubire universală, în special în sprijinul celor mai săraci și marginalizați. Cu recunoștință nemărginită pentru exemplul său de adevărat ucenic al Domnului Isus, încredințăm sufletul Papei Francisc iubirii milostive și infinite a lui Dumnezeu cel Unul și Trei”, a transmis cardinalul Farrell.
Vizita istorică a Papei Francisc în România: „Să mergem împreună!”
În perioada 31 mai – 2 iunie 2019, Papa Francisc a efectuat o vizită apostolică de referință în România, la două decenii după vizita Papei Ioan Paul al II-lea. Sub motto-ul „Să mergem împreună!”, călătoria sa a fost una plină de emoție și semnificație spirituală, marcând o apropiere istorică între confesiuni și între oameni.
Vizita a debutat la București, unde Suveranul Pontif a fost primit la Palatul Cotroceni și a avut o întâlnire ecumenică importantă cu Patriarhul Daniel, liderul Bisericii Ortodoxe Române. A urmat celebrarea Sfintei Liturghii la Catedrala Sfântul Iosif, în prezența a mii de credincioși.
A doua zi, Papa a ajuns la Șumuleu Ciuc, loc cu mare însemnătate pentru credincioșii catolici din Transilvania, apoi s-a îndreptat către Iași, unde a fost întâmpinat cu căldură de zeci de mii de oameni.
Citește și: Ziua în care Papa Francisc a adus lumina speranței la Iași
Momentul culminant a fost la Blaj, pe 2 iunie, unde Papa Francisc a oficiat Sfânta Liturghie în cadrul căreia a beatificat șapte episcopi greco-catolici martiri, uciși în timpul regimului comunist.
„Am îndemnat să mergem împreună. Și bucuria mea a fost că nu am făcut acest lucru de departe sau de deasupra, ci mergând în mijlocul poporului român, ca pelerin în țara acestuia”, a declarat Papa Francisc ulterior, subliniind că vizita a evidențiat „importanța și necesitatea ca fidelii creștini să meargă împreună în ceea ce privește credința și filantropia”.
În Piața San Pietro, în fața zecilor de mii de credincioși, Suveranul Pontif a transmis un mesaj de recunoștință:
„Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru această călătorie apostolică și Îi cerem, prin mijlocirea Fecioarei Maria, să binecuvânteze România și Biserica din această țară”.
Daca s-a întors la casa Tatălui, de ce anunți cu tristețe? 🥹
Am uitat că religia și credința nu au logică. Crede și nu cerceta. Aia e.
Sintagma „crede și nu cerceta” există în Scriptură? Care este originea acestor vorbe?
Părintele Galeriu: Nu, nici vorbă, nici pomeneală! Eu cred că unii, în diverse dialoguri cu teologi, și mai cu seamă în mediul apusean în care o vreme folosința Scripturii a fost interzisă poporului, ca nu cumva acesta să o interpreteze greșit și să fie prilej de erezii, atunci probabil s-a ivit această sintagmă străină, pusă ignorant și malefic pe seama Sfintei Scripturi.
Nu cunoașterea a interzis-o Dumnezeu, căci ea este un dar al Duhului Sfânt, așa cum este consemnat în cele șapte daruri de către profetul Isaia (11, 1-3). De altfel, ignoranța este un păcat foarte grav, și așa și este, căci un creștin autentic nu poate fi prost. În Evanghelia Sfântului Ioan, la capitolul XVII, Mântuitorul, în rugăciunea arhierească, spune: „Iar viața veșnică aceasta este, să Te cunoască pe Tine Singurul, Adevăratul Dumnezeu, și pe Iisus Hristos, pe Care Tu L-ai trimis”. A-L cunoaște înseamnă implicit a cunoaște creația, făptuirea Lui, pentru că „toate printr-Însul s-au făcut și fără de El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut”. Așadar, nu este vorba de interdicția cunoașterii, ci de oprirea cunoașterii ambigue.
(Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, Sorin Dumitrescu, Dialoguri de seară. Părintele Galeriu, Editura Harisma, București, 1991, pp. 90-91)
Atunci de ce o asemenea afirmație?
De ce ne anunță cu tristețe? Dacă Papa Francisc s-a dus într-un loc mai bun, de ce trebuie să fie oamenii supărați? 😟
Nu ar trebui să se bucure?
Papa Francisc n-a fost doar un lider religios, ci mai ales un OM. A refuzat multe dintre privilegiile funcției. N-a locuit în apartamentul papal din Vatican, ci într-o cameră modestă, a renunțat la tronurile aurite și la hainele luxoase, a ales o cruce de fier în locul celei de aur, o Dacia Logan în locul limuzinei blindate când a vizitat România și o mașină mică, albă, în Vatican. Nu ca să atragă atenția, ci pentru că asta era convingerea lui, că smerenia e mai puternică decât orice simbol de putere.
A vorbit despre cei uitați, despre cei marginalizați, despre un Dumnezeu care nu judecă, ci iartă.
L-am admirat fără să mă simt obligată să cred în tot ce credea el. Pentru că Papa Francisc nu impunea, ci inspira.
Avem nevoie de mai mulți oameni ca el. De mai multe fețe bisericești care să trăiască simplu, să iubească aproapele și să propovăduiască valori pe care începem sa le uităm.
Papa Francisc a fost un Papă care și-a meritat titlul. Un om care, prin tot ce a făcut, ne-a arătat că esența credinței nu e în cuvinte, ci în fapte. Și MAI ALES, în bunătate.
„Te rogi pentru cei flămânzi. Apoi îi hrănești. Așa funcționează rugăciunea.” (Papa Francisc)
“Într-o declaraţie făcută publică luni de Vatican şi semnată de Suveranul pontif, Papa Francisc autorizează binecuvântarea cuplurilor de acelaşi sex.”
Nu scrie în Biblie că ăștia trebuie omorâți cu pietre?
Aș spune că a fost un papă globalist, liberal. Nu a fost un papă iubit de oameni, cum a fost Papa Ioan Paul al II-lea.
Biblia spune clar în Noul Testament !, homosexualii vor arde ăn focul cel veșnic în iad !, deci popalăul nu a fost un Papă creștin
Biblia spune clar în Noul Testament !, homosexualii vor arde ăn focul cel veșnic în iad !, deci popalăul nu a fost un Papă creștin