Încă un copil va creşte fără tată din cauza sistemului sanitar din România. Ionuț Anghel, tânărul care aştepta de luni întregi un transplant de plămâni s-a stins din viaţă. Acesta a murit cu speranţa că va avea parte de un transplant în străinătate. Operaţia care în România nu se poate face i-ar fi salvat viaţa.
Bărbatul avea 33 de ani şi un băieţel de aproximativ 3 anişori. Tragedia se întâmplă la aproape 2 ani după ce un alt tânăr din Braşov s-a stins din viaţa aşteptând un transplant de plămâni.
Ionuţ Anghel a murit cu speranţa că va avea parte de un transplant
Având speranţe până în ultima zi din viaţă, Ionuţ Anghel încă spera la un transplant care i-ar fi putut salva viaţa. Totuşi, acest lucru nu a fost posibili şi tatăl s-a stins din viaţă cu puţin timp în urmă. Ignorat de un sistem corupt şi deficitar, Anghel aştepta de peste 500 de zile pe o listă de aşteptare, o listă care odată cu moartea lui a devenit mai mică.
În pofida faptului că acest caz a apărut în atenţia publică după ce zeci de persoane s-au strâns într-o acţiune de susţinere, miniştrii sănătăţii au promis şi nu au făcut absolut nimic. Statului român nu i-a păsat de o persoană care până mai ieri cotiza pentru sistemul de sănătate. Deşi au promis încheierea unui acord pentru transplant, miniştrii sănătăţii nu au făcut nimic concret. Ţara noastră încă nu a încheiat niciun acord.
. Degeaba. Statul român nu a găsit, timp de câțiva ani, posibilitatea efectuării unui transplant de plămâni care să-i ofere tânărului vrâncean șansa de a-și crește copilul.
Ultimul mesaj postat pe Facebok e sfâșietor
Ultimul mesaj publicat de Ionuţ Anghel pe Facebook releva disperarea acestuia
Disperarea acestuia se poate observa în mesajul postat de Ionuţ pe Facebook. Tânărul avea o dorinţă acerbă de a trăi mai ales că avea un băieţel care are nevoie de tata. Duminică, Ionuţ Anghel îşi exprima regretul că pentru el statul nu face nimic deşi, zi de zi, se stinge din viaţă.
„Ce ţară …
Trăim într-o ţară în care dacă o singură persoană are o boală ce are nevoie de tratament sau transplant (în cazul meu), în afara ţării, nu reuşeşte mare lucru… Se loveşte de tot ce ţine SISTEM MEDICAL ROMÂNESC şi de toate prostiile birocratice (care în afară se rezolvă imediat, la noi durează cu săptămânile) şi de oamenii din sistem care fug de responsabilitate …
Eu mă lupt pentru fiecare zi şi noapte de noapte în speranţa că va exista şi un „mâine” şi am afirmat asta în mai multe rânduri însă „cei de sus” au dat din cap în sens afirmativ că am nevoie de ajutor şi cam atât … nimic concret!
Când văd ce-mi spun cei care s-au tratat în afară, că acolo se poartă cu tine ca şi cum ai fi de-al lor… Doar când auzi ,,ca şi cu un OM” … de-al lor sau nu, pentru mine nu a mai contat. Deci se pune preţul pe Viaţă, te ajută, nu te lasa să ajungi în ultima fază ca să-ţi mute, mai apoi, un dosar de colo-colo.
A trebuit să se întâmple iar o tragedie ca cea de la Piatra Neamţ, ca să se vadă că nu se mişca mare lucru?
Am observat cât de operativi au fost în cazul medicului erou care a fost mutat în Belgia. Jos pălăria. Deci se poate ca să fim şi operativi în timp util … Se poate dacă se vrea! Pentru restul bolnavilor care au nevoie, în cazul meu, de tratamente sau transplant în afară, de ce nu se reuşeşte nimic? De ce nu putem fi meru la fel de operativi şi să punem accent pe VIAŢĂ?
E nevoie să „dispărem” ca să punem capăt problemei şi să nu mai stresam pe nimeni?
Încet încet, o să rămânem şi fără bani de medicamente şi terapii … şi atunci … Dumnezeu cu milă …
Sper că cei cu putere de decizie să realizeze că noi murim, la propriu, pe zi ce trece, chiar dacă nimeni nu înţelege asta …
De ce e nevoie de astfel de tragedii ca să se tragă mereu câte un semnal de alarmă în acest Sistem? De câte semnale de alarmă e nevoie. Deja începem să le numărăm la două mâini …”.
Ionuț a luptat, a sperat, a strigat, a așteptat, a crezut, dar degeaba! Dumnezeu să-l odihnească în Împărăția Lui.