A intrat în vigoare legea care vizează casele și blocurile vechi din România! Ce se va întâmpla cu aceste clădiri

A intrat în vigoare legea care vizează casele și blocurile vechi din România! Toate lucrările asupra monumentelor istorice se fac sub supravegherea Ministerului Culturii, conform legii aprobate, joi, 4 iulie 2024, de președintele României, Klaus Iohannis. Iată ce se va întâmpla cu aceste clădiri.

A intrat în vigoare legea care vizează casele și blocurile vechi din România!

Noua lege semnată de președintele României presupune ca orice intervenție asupra monumentelor istorice, cu excepția schimbării funcțiunii sau destinației, întreținerii, reparațiilor curente sau instalării echipamentelor pentru rețele de comunicații electronice, trebuie făcută de specialiști autorizați, sub supravegherea Ministerului Culturii și a serviciilor sale publice.

Stirile PROTV

The Guardian: Alegătorii din România sunt furioşi. Ce urmează după victoria şocantă a ultranaţionalistului în primul tur

RomaniaTV

S-a decis după eşecul din alegeri. Cresc salariile din 2025, avem CIFRELE exacte pentru salariaţi

Dacă o clădire nu are un proprietar cunoscut, decizia de a începe procedura de clasare sau procedura de urgență, se consideră comunicată prin afișarea la primărie și la serviciul public al Ministerului Culturii din zona unde se află clădirea, precum și pe site-urile lor.

02:00, 26 Nov 2024

FOTONumărul mașinilor parcate neregulamentar este în creștere la Iași. Polițiștii au început să aplice mai multe amenzi

02:00, 25 Nov 2024

FOTOLa un pas de crimă, din cauza unei sticle cu bere. Un bărbat din Iași a fost bătut de tovarășii de pahar și lăsat în stradă

Ce se va întâmpla cu monumentele istorice

Evaluările tehnice, proiectele de consolidare și restaurare, și supravegherea lucrărilor trebuie făcute doar de specialiști autorizați de Ministerul Culturii, respectând cerințele specifice pentru monumentele istorice și calitatea lucrărilor de construcție. Fondurile obținute din taxa pentru monumentele istorice pot fi suplimentate din bugetul de stat pentru a finanța proiectele multianuale incluse într-un program special. În acest an, Institutul Naţional al Patrimoniului va primi 446,2 de milioane de lei pentru subprogramele acțiuni tematice „Case memoriale”, „Gări”, „Muzee în are liber” și subprogramele „Restaurare” și „Edificii de cult.” Institutul Național al Patrimoniului este o instituție guvernamentală. A fost înființat în anul 2009 prin comasarea Oficiului Național al Monumentelor Istorice cu Institutul Național al Monumentelor Istorice. În anul 2011, Institutul de Memorie Culturală – CIMEC a fost comasat prin absorbție cu Institutul Național al Patrimoniului.

O altă lege recentă venită de la UE se referă la performanța energetică a clădirilor. Statele membre ale Uniunii Europene au adoptat o directivă referitoare la clădirile ecologice, impunând astfel obligativitatea elaborării de planuri naționale pentru renovarea clădirilor. Măsura, care se va aplica și în România, prevede obligativitatea elaborării de planuri naționale pentru renovarea clădirilor. Prin urmare, se discută apariția clădirilor ecologice în România. Există diverse cerințe aplicabile clădirilor „verzi”, incluzând:

Eficiență energetică: Clădirile trebuie să îndeplinească anumite standarde de eficiență energetică pentru a reduce amprenta lor de carbon.

Conservarea apei: Sistemele de reducere a consumului de apă trebuie să fie integrate în clădiri.

Managementul deșeurilor: Programele de reducere a cantităților de deșeuri trebuie să fie implementate în timpul procesului de construcție, iar clădirea trebuie să fie echipată cu sisteme de colectare selectivă după finalizare.

Calitatea aerului: Clădirile trebuie să dispună de sisteme eficiente de ventilare, iar utilizarea materialelor toxice în construcție este interzisă.

Sustenabilitatea locației construite: Clădirea trebuie să aibă un impact minim asupra mediului înconjurător.

Ignorarea cerințelor referitoare la clădirile ecologice poate avea consecințe legale, inclusiv amenzi, întârzieri în procesul de aprobare a proiectului și posibila răspundere pentru deteriorarea mediului.

Începând cu anul 2030, noile construcții trebuie să fie concepute ca fiind ecologice, respectiv eficiente din punct de vedere energetic și conectate la surse de căldură curată. Statele membre sunt solicitate să integreze în planurile lor naționale de renovare o strategie pentru eliminarea treptată a combustibililor fosili din sistemele de încălzire până în 2040. De asemenea, începând cu anul 2025, montarea de panouri solare pe acoperișuri trebuie să devină obligatorie. Se anticipează că legea va conduce la creșteri ale prețurilor de vânzare, ca urmare a costurilor de execuție mai ridicate, dar și ca rezultat al perspectivei reducerii facturilor ulterioare.