A început Postul Paștelui pentru creștinii ortodocși! Ce nu au voie să facă credincioșii în cea mai lungă și mai aspră perioadă de abstinență din an

Luni, 3 martie 2025, pentru creștinii ortodocși începe Postul Paștelui, cunoscut de credincioși și drept Postul Mare. Acesta este cel mai lung și mai aspru post de peste an, având o durată de 40 de zile și doar 2 dezlegări la pește. Postul Paștelui se finalizează în acest an în data de 19 aprilie, pe 20 aprilie fiind sărbătorită Învierea Domnului.

Paștele este una dintre sărbătorile mari de peste an, dar, spre deosebire de Crăciun, acesta nu se sărbătorește în fiecare an la aceeași dată. În 2025, Paştele este sărbătorit pe 20 aprilie. Înainte de Învierea Domnului, creştinii ortodocși postesc 40 de zile, Postul Paștelui, timp în care nu doar că nu consumă alimente de origine animală, ci pun mai mult accent pe îngrijirea sufletului, se roagă și fac fapte de milostenie. Anul acesta, Postul Paștelui începe luni, 3 martie, și se încheie pe 19 aprilie. Lăsatul Secului de carne a fost pe 23 februarie, Postul Paștelui fiind precedat de o săptămână în care creștinii ortodocși au avut voie să consume doar lactate și ouă, această perioadă fiind numită Săptămâna Albă. Postul Paștelui începe în trepte, astfel, creștinii renunță mai întâi la carne, mai apoi la celelalte alimente de dulce. Săptămâna Albă este considerată o perioadă de pregătire pentru Postul Mare.

RomaniaTV

Concedieri 2025. Începe austeritatea, se anunţă 40.000 de disponibilizări!

Observatornews.ro

Scumpire bruscă de minimum 10.000 de euro la apartamente. Cât costă acum unul la periferia Capitalei

Ce semnificație are Postul Paștelui

Creștinii ortodocși postesc 40 de zile înainte de Paște în amintirea postului de 40 de zile și 40 de nopți pe care l-a ținut și Iisus Hristos înainte de a începe să propovăduiască Evanghelia. De asemenea, acest post aduce aminte și de postul lui Moise, de pe Muntele Sinai, când profetul aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, Decalogul. Postul Paştelui, numit şi Postul Mare, durează 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor. Acesta este cel mai lung şi mai strict post din calendarul creştin ortodox. Postul Paștelui este o perioadă de pregătire spirituală pentru creștini, astfel încât să poată sărbători așa cum se cuvine Învierea Domnului Iisus Hristos. În Postul Mare, creștinii trebuie să adopte o atitudine spirituală, să se roage pentru a-și curăța sufletul. Aceștia nu pot consuma carne, produse lactate, ouă sau pește. Pe durata acestui post există doar două zile de dezlegare la pește, pe 25 martie, când se sărbătorește Buna Vestire, și pe 13 aprilie, în Duminica Floriilor. Astfel, Postul Paștelui este mai aspru decât Postul Crăciunului. În ultima parte a postului, creştinii merg la biserică, se spovedesc şi se împărtășesc pentru a fi pregătiţi spiritual să întâmpine Învierea Domnului Iisus Hristos.

De ce nu se fac nunți în Postul Paștelui

În Postul Paștelui, creștinii trebuie să dea dovadă de milostenie și să se îngrijească mai mult de mântuirea sufletului. De aceea trebuie să renunțe la alimente de origine animală, cunoscute în popor drept alimente de dulce. În plus, aceștia trebuie să se roage și să facă mai multe fapte de milostenie decât în restul anului. Postul reprezintă reținerea totală de la anumite alimente și băuturi, în scop religios. De asemenea, în perioada premergătoare Învierii Domnului, creștinii ortodocși trebuie să renunțe și la gândurile necurate, poftele și patimile trupești, dar și la a face fapte rele, deoarece postul trupesc, fără post sufletesc, este lipsit de valoare. În perioada Postului Mare se spune că este bine să se facă o slujbă de sfințire a casei. Potrivit rânduielilor bisericești, în această perioadă sunt interzise consumul de alcool și fumatul. În perioada Postului Mare nu se fac nunţi, dar nici alte feluri de petreceri. Teologii au două explicații în acest sens. În primul rând, nu se fac nunţi pentru că, pe lângă abținerea de la anumite alimente, în post se practică şi abstinența conjugală a soţilor. Al doilea motiv pentru care nu se fac nunţi în post este legat de petrecerea care are loc după Taina Sfintei Cununii, atmosfera de la aceste petreceri fiind în contradicție cu atmosfera ce caracterizează perioada postului. Biserica Ortodoxă nu permite săvârșirea cununiilor religioase în Postul Paștelui și nici în celelalte perioade de post de peste an, deoarece se doreşte ca bucuria nunţii să nu fie umbrită de restricții.