A fost nuntă ca în povești la Poiana cu Cetate din Iași. Andrei și Paula au ales să se căsătorească după obiceiuri de care tinerii nici nu vor să mai audă. Iată care sunt acestea

Satul de lângă Iași unde tinerii încă mențin vii obiceiurile străvechi din cadrul nunților. Printre acestea se numără și căutarea verighetelor în grâu, aruncatul turtei miresei sau mâncatul oului cu zahăr. Ce reprezintă fiecare în parte și ce alte obiceiuri mai sunt ținute la nunțile din județul nostru veți afla în cele de mai jos.

Satul de lângă Iași unde tinerii își organizează nunta cu obiceiuri străvechi

Când vine vorba de nuntă, în zilele noastre, unii ar spune că este doar un eveniment care a fost transformat într-o afacere. Alții sunt de părere că este cel mai important eveniment din viața unor tineri care-și doresc să îmbătrânească împreună. Pentru că vremurile s-au schimbat, iar totul s-a modernizat, majoritatea acestora aleg să facă tradițiile din ziua nunții, precum gătitul miresei la hotel, și nu acasă, cum procedau bunicii noștri. Ba mai mult, aleg să sară peste momente importante din tradiția nunții și să rămână doar cu cele esențiale.

Stirile PROTV

Germania se pregătește de război cu Rusia. Ministrul Apărării anunță ce vor face dacă îi atacă Putin

RomaniaTV

Scandal monstru după ce Aura Șova a câștigat Vocea României 2024. Acuzațiile dure au bombardat internetul: “Să vă fie rușine!”

La câțiva kilometri de Iași, chiar la granița cu județul Vaslui, în localitatea Poiana cu Cetate, comuna Grajduri, există încă tineri care își organizează nunta exact ca pe vremuri. Așa s-a întâmplat și în cazul lui Andrei și al Paulei, doi tineri îndrăgostiți care au ales după cinci ani de relație să-și unească destinele. Originari din același sat, cei doi și-au dorit nespus ca în ziua nunții să nu sară niciun obicei și să facă așa cum scrie la carte.

„Ne-am dorit foarte mult o nuntă tradițională pentru că așa am văzut și la părinții noștri și ne-a plăcut. Eu mi-am dorit foarte mult să plec din casa părintească, cu luare de mireasă, adică să vină mirele împreună cu nașii și cu nuntașii și să mă petreacă până la biserică așa cum trebuie. Este frumos. Să fiu pregătită acasă de către nașa mea, să caut verighetele în bolul cu grâu sau să arunc turta miresei către nuntași. Așa am simțit că păstrez tradiția și duc mai departe un strop din cultura românească și către viitorii mei copii”, a declarat Paula.

Paula ne-a povestit și cum a decurs ziua nunții ei, cu toate tradițiile luate de la părinții săi. Aceasta a subliniat faptul că în seara dinaintea nunții a dormit în casa părintească, iar Andrei, viitorul soț, a dormit la fel, în casa părinților săi, pentru a nu aduce ghinion.

În dimineața nunții, după ce s-a aranjat și a îmbrăcat rochia de mireasă, a așteptat cuminte până când mirele și nașii au venit să o gătească. Potrivit tradiției, mirele face prima oprire la nași, acolo unde aduce buchetul de flori al nașei, cinstesc un pahar de vin și pleacă mai departe, către casa miresei. Însoțită de cavalerii de onoare, de către mire și de ceilalți nuntași, nașa vine cu un coșuleț în care se află toate lucrurile necesare pentru gătitul miresei.

În încercarea de a-și găsi mireasa, mirele trebuie să treacă de rudele viitoarei soții. Aici, trebuie să plătească o sumă de bani pentru a fi lăsat să intre în camera unde se află mireasa, ceea ce simbolizează valoarea cu care-și privește acesta viitoarea soție. După ce reușește să intre, acesta își sărută aleasa și se trece mai departe, spre următorul moment al nunții, și anume gătitul miresei.

Se iese afară, în curte, acolo unde sunt amenajate o masă cu două scaune și o oglindă, iar prima care se așază este mireasa. În acest moment, lăutarii cântă „Ia-ți mireasă ziua bună”, iar nașa face gătitul miresei. Îi pune voalul, accesoriile și o dă cu parfum. Apoi, la rând este mirele care este aranjat și gătit de către nașul mare. Aici, tradiția spune ca mirele să fie bărbierit de către naș, iar apoi să îi așeze floarea în piept.

Florile care se pun în piept mirilor și nuntașilor simbolizează puritatea celor doi tineri. Mai apoi, ierarhic se așază pe scaun nașii, socrii mari și socrii mici, frații mirelui și ai miresei, apoi toți nuntașii, pentru a fi gătiți de către mireasă. După ce acest pas a fost finalizat, miri, nașii, socrii și nuntașii intră în casă pentru a scoate dansul miresei.

Aici, cei prezenți fac o horă în jurul unei mese, unde se află un bol plin cu grâu. În acesta au fost ascunse verighetele celor doi miri, iar ei trebuie să le găsească. Cine era destinat să le găsească primul, acela era cel care comanda în căsnicie. Apoi, după ce au găsit verighetele, în pași de dans se iese din casă. Cel care conduce hora este, de regulă, un fecior care are în mâna dreaptă un bâț legat cu o batistă, ce simbolizează despărțirea, iar în mâna stângă ține o icoană. Este urmat de cavalerii de onoare, care duc lumânările de cununie, de mire și mireasă, de domnișorii de onoare care duc oglinda și de restul familiei.

După ce s-a scos dansul din casă, mirii împreună cu socrii mari și socrii mici participă la iertăciune. În cadrul acesteia, tinerii stau în fața părinților, în genunchi, semnificând faptul că își cer iertare pentru toate greșelile făcute față de părinți sau alte persoane, pentru a primi binecuvântarea. După acest moment, mireasa se urcă pe un scaun, iar deasupra capului i se ține o turtă de dimensiuni mari. Cu grijă, ea rupe din aceasta și aruncă în semnul crucii către nuntași. Tradiția spune că cei ce prindeau și mâncau din turta miresei aveau noroc în tot și toate.

Apoi, se mergea la biserică. Și aici, mirii trebuiau să aibă grijă. Nu au voie să se uite unul după celălalt sau să se uite în urmă până când nu ajung în fața altarului. După slujba cununiei, unde și-au jurat iubire și credință în fața lui Dumnezeu, cei doi miri, oficial soț și soție, trebuie să se țină de mână până când ajung acasă, ceea ce simbolizează că-și vor fi alături mereu la bine și la greu. Apoi, când ajung acasă, de această dată la casa mirelui, soacra mare îi așteaptă cu un prosop tradițional pe care îl înfășoară în jurul celor doi și cu un ou fiert înmuiat în zahăr din care mirii trebuie să mănânce împreună. Acesta simbolizează dulceața căsniciei celor doi.

După acest moment, mirii împreună cu nașii și părinții pot merge să realizeze fotografii, până când seara vor da drumul petrecerii. Alte tradiții care mai au loc în timpul nunții sunt jocul găinii și dezgătitul miresei, ce au loc, de regulă, la localul unde se desfășoară petrecerea. Această tradiție este realizată la majoritatea nunților, fiind printre singurele care s-au păstrat.

Astfel este organizată o nuntă după vechile obiceiuri din timpul bunicilor noștri. Satul de lângă Iași unde tinerii încă mențin vii obiceiurile străvechi din cadrul nunților, precum căutarea verighetelor în grâu, aruncatul turtei miresei sau mâncatul oului cu zahăr.