De ce 80% dintre persoanele cu obezitate suferă de diabet de tip 2? Cercetătorii au găsit câteva răspunsuri si o terapie promițătoare împotriva diabetului de tip 2.
80% dintre persoanele obeze dezvoltă diabet de tip 2, fără ca medicii să știe cu adevărat de ce. Dar o echipă de cercetare Inserm (Franta) a identificat recent o nouă țintă terapeutică, prin studierea unei boli rare, având particularitatea ca provoacă atât acest tip de diabet, cât și obezitatea la pacienții afectați.
Aceasta este boala Alström, cauzată de mutații ale genei ALMS1, care codifică o proteină a cărei funcție este încă relativ necunoscută oamenilor de știință. Cercetătorii au descoperit că, atunci când această genă nu funcționează corect, subiectul bolnav dezvoltă diabet de tip 2. În schimb, atunci când și-au restabilit funcția la animale, au observat că echilibrul lor glicemic a fost brusc restabilit.
Ei au identificat, de asemenea, anomalii în structura și funcția țesutului adipos la persoanele cu boala Alström, care au fost mult mai mari decât cele observate la subiecții obezi cu aceeași masă corporală, dar care nu suferă de boală. La șoareci, adipocitele (celule care alcătuiesc țesutul adipos) nu mai erau capabile să absoarbă glucoza.
„Prin prevenirea absorbției glucozei de către adipocite, pierderea funcției ALMS1 este direct responsabilă de diabetul de tip 2, ceea ce îl face o țintă terapeutică foarte interesantă”, explică Vincent Marion, șeful laboratorului de genetică medicală (Inserm/Universitatea din Strasbourg).
Terapia pentru combaterea diabetului de tip 2
Pentru a lupta împotriva diabetului de tip 2, restabilirea proteinei ALMS1 ar putea fi, prin urmare, eficientă. Cercetătorul subliniază în continuare că această lucrare pe un model de boală rară a făcut posibilă descoperirea unei molecule „capabile de la sine să mărească absorbția glucozei de către adipocite și să mențină un echilibru glicemic bun. Aceasta o face o țintă foarte bună, o terapie pentru combaterea diabetului de tip 2 în general, asociată sau nu cu obezitatea”.
Această descoperire, publicată în Diabets, deschide perspective terapeutice promițătoare. Ar trata într-adevăr diabetul, indiferent de nivelul de insulină. Pentru aceasta, trebuie să găsim o moleculă capabilă să vizeze proteina ALMS1. Studiile clinice la om ar putea începe în 2021, potrivit Top Sante.