Alina Elena-Pâșu, o ieșeancă în vârstă de 31 de ani, își dorește cu ardoare să-și găsească părinții naturali. Tânăra nu are prea multe informații care s-o ajute în acest demers, știind doar că este născută în comuna Belcești, județul Iași, în data de 24.06.1991. Când avea mai puțin de 2 ani, Alina a fost dată spre adopție, fiind crescută de o profesoară de la Facultatea de Filosofie și Științe Social Politice din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Tânăra credea că este născută în data de 24.01.1991, în Belcești, județul Iași. Conform certificatului actual, aceasta a aflat că, de fapt, este pe 24.06.1991. Alina Elena-Pâșu știe că a fost adoptată direct de la o casă de copii, dar nu cunoaște numele acesteia. Deși are propria sa familie și este la rândul său mama unei fetițe, Alina nu este pe deplin împăcată, dorindu-și să afle adevărul despre familia sa biologică. Ieșeanca a început deja procedurile legale pentru a-și găsi părinții, dar orice informație o poate ajuta să-și îndeplinească visul.
Alina Elena-Pâșu își dorește cu ardoare să-și găsească părinții biologici
Alina Elena-Pâșu a fost adoptată în anul 1993 de o profesoară de la Facultatea de Filosofie și Științe Social Politice din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Femeia avea atunci în jur de 50 de ani, neavând copii și nefiind niciodată căsătorită. Aceasta nu i-a vorbit niciodată Alinei despre părinții biologici, însă, la 17 ani, tânăra avea să afle că a trăit într-o minciună.
„Nu știu dacă am fost la o casă de copii din Belcești sau din Iași, în anul 1993 s-au finalizat actele de adopție, dar mama mea adoptivă spune că m-a luat undeva la un an și șase luni sau un an și opt luni. Este foarte în vârstă acum și nu mai reține toate detaliile, niciodată nu mi-a confirmat că sunt adoptată, a trebuit să merg eu pe la poliția de proximitate ca să-mi spună exact ce și cum. Multe informații le-am aflat de la alții, nu de la ea. Nu știu de ce a acționat așa, ea a terminat Facultatea de Filosofie, a predat Psihologie și Sociologie, ar fi trebuit să știe cum să gestioneze chestiile astea. Doamna este născută în anul 1942, m-a adoptat în 1993, când avea 49-50 de ani. Nu știu dacă înainte se învăța că trebuie să-i spui copilului din timp că este adoptat, ca să nu se ajungă la alte chestii. Unii cred că s-a temut că o s-o părăsesc, că părinții naturali mă vor lua înapoi. Am aflat 100% că sunt adoptată la 17 ani, în 2009-2010, de la polițistul de proximitate din Păcurari”, a declarat Alina Elena-Pâșu.
Alina Elena-Pâșu: „Rudele, prietenii și vecinii știau că sunt adoptată, doar eu nu!”
Deși nu știa că este adoptată, Alina Elena-Pâșu simțea că legătura dintre ea și mama sa este cam rece. Copil fiind, punea tot felul de întrebări despre tatăl său, însă acestea rămâneau mereu fără răspuns.
„Am simțit că ceva nu este în regulă, nu prea avea timp să stea cu mine, era plecată în delegații, fiind profesor universitar. Acum este pensionară, dar nu pot să aflu nimic de la ea, deoarece mereu omite să-mi ofere detalii. La 14 ani, când mi-am făcut buletinul, am bănuit ceva, pentru că am linie în dreptul tatălui. Tot o întrebam ce s-a întâmplat cu tata, dar îmi zicea că a părăsit-o când era însărcinată. După aia, când am confruntat-o și i-am zis ce am aflat de la poliție, a fost foarte reticentă, nu a vrut să-mi spună datele, nu știu motivul. Rudele, prietenii și vecinii știau că sunt adoptată, doar eu nu. De la 17 ani am vrut să-mi caut familia, dar nu aveam nici resurse financiare, nici cunoștințe. Acum am vorbit cu o colegă de serviciu care este adoptată, dar ea își cunoaște părinții naturali, și m-a sfătuit să încerc din nou să-i caut, mi-a trezit din nou dorința aceasta. Nici nu știu dosarul de adopție, am încercat atunci să vorbesc la Protecția Copilului, dar m-au întrebat cum mă înțeleg cu mama adoptivă, dacă am probleme, dacă mă bate, dacă mă ține flămândă. Ei nu știu că nu e neapărat să ai probleme acasă pentru a vrea să-ți găsești familia naturală”, a adăugat ieșeanca.
Alina Elena-Pâșu nu are resentimente față de părinții săi biologici, își dorește să-i cunoască și să afle dacă mai are frați sau surori.
„Vreau să-mi găsesc părinții, un motiv este și faptul că de fiecare dată când merg la doctori mă întreabă de istoricul medical, iar eu nu am ce răspunde. Măcar să știu, sunt anumite boli de inimă pe care le moștenești, nu neapărat de la mama, de la bunici. Poate mă trezesc la 50 de ani că am cancer, că așa a făcut o rudă, să știu la ce să mă aștept”, a precizat Alina Elena-Pâșu.
Trebuia să o lase la casa de copii, sigur acolo îi era mai bine și mai împlinită sufleteste , stia sigur și storicul medical și avea o relație armonioasă cu părinții naturali.
Foarte adevarat,nu stii pe cine cresti te mai scoate si vinovat ca ai crescut-o
Femeie , de ce te ai dat părinții naturali ? De buni ce erau. Și se pare că așchia nu sare departe . In casa profesoarei ai avut o șansă . Da văd că nu ți place , ești tifnoasa
Multumeste lui Dumnezeu si doamnei profesor care a avut grija de tine sa ai o viata pe care multi copiii de la Orfelinat o doresc. Ce rezolvi daca vei cunoaste familia biologica care te-a abandonat,?
Foarte agresiva si nerecunoscatoare. Iata ce a mostenit genetic de la cei care au abandonat-o. Avea nevoie sa apara si in presa, probabil vrea sa o termine complet pe mama care a crescut-o. Rusine!
Marlancuta!
Facerea de bine….aia de mama asa se zice!
Facerea de bine… concluzia este ca nu se merita
„Poate ma trezesc la 50 de ani ca am cancer”…poate te trezesti, acum la 30 de ani, si te linistesti si nu iti mai faci mama sa sufere. Referitor la cancer, nu te ajuta cu nimic daca afli ca inaintasii tai au suferit de unele boli…Daca ai de suferit tot tu suferi…..Modul in care te exprimi este dur…
Exprimarea acestei persoane indica nerecunostinta pentru mama adoptiva.
Poate i era mai bine la pascut porcii si la muncit cu ziua in mediul rural , cel de provenienta.
Vad ca tanjeste dupa asta.
Ma rog,genele nu se dezmint
Subscriu la toate comentariile de până acum!
Cat tupeu poti avea!
Esti o rusineeeee…….
Impertinentă, nerecunoscatoare, tupeistă. La o privire mai atentă a fizionomiei, pare și sărită de pe fix. Cred că pentru mama adoptivă a fost un chin. Dar țicnita asta ar fi preferat la casa de copii, abuzată și traumatizată de lipsuri.
Exact cum spune proverbul:
No good deed goes unpunished….
Românii sunt foarte buni creștini, sunt milostivi, cu suflet mare după cum se vede în comentariile anterioare. Este dreptul ei să își cunoască părinții biologici mai ales acum când și ea este mamă. Este mare nevoie de psihologi, psiho-pedagogi în instituțiile statului care să știe cum să gestioneze astfel de situații. De psihologi tineri, educați, empatica nu cei de 60+ . Bravo Alina pentru inițiativa de a-ți cunoaște părinții și originile tale! Aceasta este normalitatea.
Nu e vorba că nu are dreptul să-și cunoască părinții care au abandonat-o sau că nu are dreptul să viziteze ceea ce ar fi putut fi pentru ea casa de vis a copilăriei sale – Casa de copii de la Belcești – daca nu ar fi fost luată cu forța de acel monstru cu chip de om, profesoara universitară.
Nu, nu e vorba de asta.
E vorba de atitudinea ei și de modul în care se exprimă.
Recitește ce spune și apoi vino sa dai cu barda in neam și credință.
Părinți sunt cei care te-au crescut și te-au făcut om, cu carte cu un reot pe lume și ți-au oferit un adăpost, hrană, haine și bucurii. Căutarea părinților naturali, care nu ți-au oferit nimic, este cea mai mare greșeală pe care poți să o faci ! De ce ? Pt că vei descoperi că provii din niște scursuri ale societății, s-ar putea ca mama care te-a abandonat nici să nu știe cine îți este tatăl sau mai rău, s-ar putea să afli că provii dintr-un incest. Mulțumește-i cu lacrimi de recunoștință și păpă-i mâinile mamei care te-a crescut și tălpile mamei care te-a purtat în spate pe la doctori , prin vacanțe și care poate că a mers ea desculță pt ca să ai tu pantofi (este o figură de stil prin care vreau să subliniez că un părinte face sacrificii mari pt copilul său, maiu ales dacă e singur). Bucură-te că nu ai ajuns să te legeni pe lângă garduri sau prin parcuri implorând milă,
Care politist de proximitate te-a mintit? Daca vorbim de la cei din Pacurari de la sectia a II-a, aia sunt niste imbecili. Iar daca stai de vorba cu toanta de Lungu Corina, o sa-ti dai seama ca zic adevarul. Cel mai incompetent om din cati a avut politia romana, o mahalagioaica si o femeie care baga zizanie
Bravo Ro Marta, subscriu fata de ce ai scris despre milițienii secției 2 cei de la proximitate
Aia n-avea copchil, ca asa e in mediul universitar si a infiat-o sa aiba sluga la batranete. Ca asa-s hoarcele astea de la universitate, toata viata fac avorturi si dupa aia se trezesc ca sunt singure pe lume si n-are cine sa le ajute.
Trebuia lăsată la casa de copii să ajungă aurolacă ori tembelă ca și înaintași ei genetici !, asta o numește ” doamna ” pe mama ei adoptivă care ia dat o șansă , o educație , o prestanță , un viitor în viață ! , nerecunoscătoare care o și învinuiește de trecutul ei !, părinți sunt cei care te îngrijesc , te hranesc , te educă, te ridică le pasă de tine și de viața ta ! , nu sunt părinți ăia care se cordesc aiurea și își zvîrle copii pe marginea șanțului !, nici insectele nu pot fi considerate părinți doar că sau înmulțit !, ok dezmoștenită de absolut tot și de nume și trimisă la Belcești ori de unde a apărut
Mariane bine mai cunosti tu viata lumii universitare,
La ce facultate predai?
Este exponentul noii generatii spalate la creiesri, dar pline de opinii si gata sa le raspandeasca.
Mariane tu nici nu stii pe ce lume traiesti, vorbesti din sloganele propagandei si nu dai dovada de gandire.
Multa sanatatesa-ti dea Domnul, caci minte nu are cum …
Părinții sunt cei care te cresc nu cei care te abandonează…și dacă ii găsești pe cei care te au abandonat și nu vor să discute cu tine e mai ok?daca nu era mama adoptiva poate erai pe drumuri acum. ..
Trist când vezi nerecunostinta
Doamne ce de comentarii, dar nimeni nu știe cum ii sufletul unui copil înfiat. Eu am trecut prin așa ceva. Eu am căutat ani întregi sa îmi cunosc părinți biologici. La 22 de ani am gasit-o pe mama. Eram măritată și aveam și patru copilași. . Pe urmă am inceput sa îmi cunosc frații. Doua surori și un frate. La 69 de ani am intilnit rudeniile din partea lui tata .Aveam și după tată trei frați și o sora. Am zis că sunt fericită că am avut puterea sa îi găsesc pe toți ,tirziu dar macar ii cunosc pe care mai sunt în viață. Pe părinții adoptivi ii iubesc și acuma chiar daca nu mai sunt. . 🙏🙏🙏🙏
Bunu Dumnezeu să o ajute să își găsească și fata părinții.
Anonimule, ți-a spus. Cineva ca ești tembel? Da ești,
Lasă că se va rezolva. Acum ca a aparut la ziar, părinții naturali vor sparge usa ca sa vina s-o cunoască, plini de dragoste, gesturi tandre si cadouri. Sigur au cautat-o si ei intruna in ultimii 20 de ani…