91% dintre cei peste 4.000 de moldoveni din Iași au votat pentru aderarea la UE la referendumul din Republica Moldova

În judeţul Iași s-a votat masiv pentru aderarea la UE. Din datele făcute publice de Primăria Iași reiese faptul că 91% dintre tinerii prezenți în județ au votat pentru aderarea la UE, la referendumul din Republica Moldova.

Referendumul din Republica Moldova a trecut la limită, existând momente când tabăra pro-rusă conducea ”bătălia”.

91% dintre cei peste 4.000 de moldoveni din Iași au votat pentru aderarea la UE

La alegerile de duminică, 20 octombrie 2024, cetățenii moldoveni au fost chemați să voteze în cadrul unui referendum privind schimbarea Constituției pentru a facilita aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. În Iași, unde s-au organizat două secții de votare pentru moldovenii stabiliți sau care studiază în oraș, rezultatele au fost covârșitor în favoarea integrării europene. Din aproximativ 4.200 de alegători prezenți la urne, peste 91% au votat în favoarea aderării, un procent semnificativ mai mare decât media de 77% înregistrată la nivelul diasporei.

Stirile PROTV

Reacția SUA după ce Vladimir Putin a schimbat doctrina nucleară a Rusiei. Anunțul făcut de Casa Albă

RomaniaTV

Adriana Bahmuțeanu, luată la mișto de Honorius Prigoană. Niciodată nu a plăcut-o. ''Avem o relație de bună ziua și la revedere senzațională''

Rezultatele de la Iași au jucat un rol esențial în deznodământul referendumului, având în vedere că diferența dintre cele două tabere, una pro-UE și alta pro-Rusia, a fost relativ mică, de doar 13.500 de voturi în favoarea pro-europenilor. Contribuția alegătorilor din Iași, prin scorul lor ridicat, a fost considerată decisivă în obținerea acestui rezultat favorabil, marcând un moment istoric pentru Republica Moldova.

08:40, 04 Nov 2024

ALEGERI 2024Maia Sandu câștigă alegerile din Republica Moldova. Diaspora moldovenească a schimbat cursul rezultatului

Le mulțumesc ieșenilor de origine basarabeană și îi felicit pe toți cetățenii moldoveni care au ales libertatea și bunăstarea în locul jugului rusesc! Locul Republicii Moldova este alături de România și de democrațiile europene!”, a transmis primarul Mihai Chirica într-o postare publicată pe rețelele de socializare.

Ce se întâmplă după referendumul din Republica Moldova. Care sunt pașii de urmat

Cetățenii Republicii Moldova au ales, prin votul de duminică, să își orienteze țara către Uniunea Europeană. Ce presupune acest pas? Guvernul de la Chișinău și-a propus ca obiectiv că Moldova să devină membră a UE până în 2030. În acest interval, va fi necesară armonizarea a aproximativ 4.000 de legi naționale cu reglementările Uniunii Europene.

Întrebarea de pe buletinul de vot a fost:

„Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”

Conform datelor anunțate luni seară de Comisia Electorală Centrală de la Chișinău, după numărarea voturilor din cele 2.219 secții, 50,46% dintre alegători (751.235 de persoane) au votat „Da” la referendum, în timp ce 49,54% (737.639 de persoane) au votat împotrivă. Propunerea de modificare a Constituției a fost inclusă pe buletinul de vot, astfel încât cetățenii să fie informați despre ce anume își exprimă opțiunea. Constituția se completează (…) cu următorul cuprins:

Articolul 140

Aderarea la tratatele constitutive și la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene

(1) Aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale Uniunii Europene și la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene se stabilește de Parlament prin lege organică.

(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte acte juridic cu caracter obligatoriu au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

Referendumul stabilește, la nivel constituțional, tipul de majoritate necesar în Parlamentul de la Chișinău pentru adoptarea documentelor privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. De asemenea, modificarea prevede că, în cazul unui conflict între legislația națională și cea europeană, legislația UE va avea prioritate.