Astăzi, 3 aprilie, se împlinesc 28 de ani de la moartea unei „icoane” a muzicii populare din Banat, Mariana Drăghicescu, cunoscută și iubită de întreaga țară sub numele de „Privighetoarea Banatului”. Această mare artistă, născută în 1952 în satul Bogâltin, comuna Cornereva, județul Caraș-Severin, s-a dedicat cu pasiune promovării folclorului autentic al regiunii sale natale.
28 de ani de la moartea Marianei Drăghicescu
Mariana Drăghicescu a fost o voce unică, care a reușit să atingă inimile celor care o ascultau. Ea a reușit să pătrundă adânc în sufletul publicului român, prin sinceritatea și sensibilitatea cu care interpreta melodiile populare. Deși destinul a curmat viața sa prematur în 1997, la vârsta de doar 45 de ani, amintirea sa rămâne vie, iar melodiile sale continuă să fie iubite și astăzi.
Cariera Marianei Drăghicescu a început modest, în mișcarea artistică de amatori, ca solistă la Casa de Cultură din Băile Herculane. A fost un debut care a marcat doar începutul unei călătorii muzicale impresionante. Talentul său a fost rapid remarcat, iar la scurt timp a fost angajată la Orchestra „Doina Banatului” din Caransebeș. Mai târziu, s-a alăturat Ansamblului profesionist „Banatul” din Timișoara, unde a cântat alături de cei mai buni artiști ai vremii. A colaborat și cu alte ansambluri de renume, cum ar fi „Doina Timișului”, dar și cu diverse orchestre de muzică populară din întreaga țară.
Interpreta de muzică populară a fost apreciată de cei mai mari specialiști ai folclorului românesc, precum Ionel Budișteanu, Gheorghe Zamfir, Gelu Stan și Lucia Boleanțu, care i-au recunoscut autenticitatea și talentul desăvârșit. Mariana Drăghicescu s-a remarcat prin interpretările sale care îmbinau perfect tehnica vocală cu o emoție profundă, fiind o prezență captivantă pe scenă, întotdeauna îmbrăcată în costume populare tradiționale confecționate cu drag de membrii familiei sale.
În ciuda unui debut artistic fulminant și a unei cariere ce părea promițătoare, destinul i-a fost frânt prea devreme. În 1997, Mariana Drăghicescu a pierdut lupta cu viața, lăsând un gol imens în lumea muzicii populare românești. Moartea sa prematură a fost un șoc pentru întreaga țară, dar, așa cum subliniază unii dintre cei care au cunoscut-o, „Mariana Drăghicescu nu va fi niciodată uitată de români”.
A fost înființată Asociația Culturală „Mariana Drăghicescu”
Pentru a păstra vie amintirea Marianei Drăghicescu, în 1998 a fost înființată Asociația Culturală „Mariana Drăghicescu”, iar la Timișoara, și mai apoi în satul său natal, Cornereva-Bogâltin, au fost organizate festivaluri-concurs dedicate muzicii populare, care aduc un omagiu memoriei sale. Aceste evenimente continuă să adune iubitorii folclorului din întreaga țară și din afaceri, ținând vie tradiția pe care ea a reprezentat-o cu atâta dăruire.
Cariera Marianei Drăghicescu a fost marcată de o serie de albume și înregistrări care au lăsat o amprentă adâncă în sufletele celor care au ascultat-o. În 1972, a debutat la Radio Timișoara cu celebra doină „Duce-m-aș și m-aș tot duce/La măicuța mea la cruce”, care a fost rapid apreciată și a devenit un veritabil șlagăr. Deși versurile acestei melodii au fost supuse cenzurii pentru un timp din cauza cuvântului „cruce”, artistă nu s-a lăsat descurajată și a continuat să înregistreze piese care au devenit repere ale muzicii populare.
Casa de discuri „Electrecord” a recunoscut popularitatea sa și i-a oferit oportunitatea de a lansa mai multe materiale discografice. Mariana Drăghicescu a lansat nouă discuri și două casete audio, totalizând 76 de piese, iar după moartea sa, au fost lansate încă două CD-uri, care cuprind alte 29 de cântece din repertoriul său. Melodii precum „Mamă cu inimă bună”, „Jos în vale la livezi”, „Cernă, Cernă apă lină” și „Mândră-i hora satului” continuă să fie cântate cu drag de iubitorii muzicii populare.
„Mariana Drăghicescu rămâne, prin cântecele ei, una dintre cele mai valoroase interprete de muzică populară din țară. A fost o solistă extraordinară, exemplu pentru toți cei care îi urmează în această vocație, cu un simț deosebit în a-și alege repertoriul”, a declarat Gelu Stan, unul dintre cei mai mari specialiști ai folclorului românesc.