150 de ani de la nașterea lui Garabet Ibrăileanu. Evenimentul este organizat de Ateneul Naţional din Iaşi – LIVE VIDEO

Astăzi, 24 Mai 2021, de la ora 11:00 are loc recepţia lucrărilor de restaurarea a monumentului memorial Garabet Ibrăileanu, din cartierul Păcurari, pe locul unde a fost ultima reședință din Iași a marelui român. Evenimentul este dedicat împlinirii a 150 de ani de la nașterea lui Garabaet Ibrăileanu.

La eveniment sunt prezenți primarul Municipiului Iași precum și reprezentanți ai mediului cultural-educațional.

Cariera şi opera lui Garabet Ibrăileanu

Garabet Ibrăileanu (n. 23 mai 1871, Târgu Frumos – d. 12 martie 1936, Bucureşti), a fost un critic şi istoric literar, eseist, pedagog, redactor literar şi romancier roman. Este una dintre cele mai influente personalităţi din literatura romană a primelor decenii din secolul al XX-lea, teoretician, promotor al criticii literare ştiinţifice (direcţia poporanistă), creator literar, profesor de istoria literaturii romane la Universitatea din Iaşi şi principal redactor al revistei Viaţa românească între anii 1906 şi 1930. Sub pseudonimul Cezar Vraja, pe care avea să-l folosească, cu intermitenţe, toată viaţa, Garabet Ibrăileanu debutează în paginile revistei Şcoală nouă cu articole, după care publică versuri, poeme în proză, cugetări, traduceri etc.

Stirile PROTV

Prinţesa Kate împlineşte 43 de ani. Cum își sărbătorește ziua de naştere și ce își dorește să realizeze în 2025. GALERIE FOTO

RomaniaTV

ȘOC! Amenzi de 3.000 de lei pentru românii care stau la bloc! Legea ne obligă să...

Între 1890 şi 1895, Garabet Ibrăileanu frecventează la Universitatea din Iaşi cursurile Facultăţii de Filosofie, istorie şi literatură, concomitent urmează scoala normală superioară. În timpul studiilor universitare, Garabet Ibrăileanu colaborează la diverse ziare şi reviste (Muncă, Evenimentul literar, Lumea nouă etc.), cu articole având conţinut politic-social şi de orientare literară.

În 1908 a ocupat catedra de literatură modernă de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, pe care a servit-o până în 1934. Profesorul Ibrăileanu a reluat strălucită tradiţie a societăţii Junimea şi a revistei Convorbiri literare prin reunirea în jurul revistei Viaţa românească a scriitorilor cei mai însemnaţi ai epocii şi prin orientarea mişcării literare a vremii în direcţia creaţiei de caracter specific, legată de realităţile naţionale contemporane. Spiritul democratic al lui Garabet Ibrăileanu a ferit poporanismul, în cei 10 ani de existenţă, din prima serie a revistei Viaţa românească, de excese ca şi de exclusivism, permiţând scriitorilor importanţi ai epocii, Mihail Sadoveanu, Ion Agârbiceanu, Gala Galaction, Octavian Goga, Tudor Arghezi etc. să-şi dezvolte liber activitatea.