10 locuri si peisaje de vis din Valea Jiului. Trebuie sa le vizitezi neaparat! (GALERIE FOTO)

Pestera Bolii este considerata una dintre cele mai spectaculoase atractii turistice din zona Vaii Jiului. Se afla la circa zece kilometri de Petrosani, la poalele cetatii Banita si ale Muntilor Retezatului si Sebesului. Potrivit istoricilor, numele pesterii provine de la cel al familiei Bolia, nobilii care au detinut paduri si proprietati in imprejurimile ei. Pestera are o lungime de aproape 500 de metri, iar in trecut putea fi strabatuta calare. Pestera Bolii a fost folosita inca din perioada interbelica drept loc pentru concerte si reprezentatii de dans, ca urmare a acusticii deosebite din interiorul ei. Acum, in caverna spatioasa au loc frecvent evenimente culturale.

Cetatea dacica de la Banita, aflata in apropiere de Petrosani, a fost inclusa in patrimoniul UNESCO alaturi de celelalte patru foste asezari antice din Muntii Orastiei: Sarmizegetusa Regia, Blidaru, Luncani – Piatra Rosie, Costesti, Capalna. Cetatea a fost ridicata in vremea regelui Burebista, avand rol de aparare a Sarmizegetusei Regia, iar Decebal a consolidat-o. A fost distrusa definitiv, in anii razboaielor de cucerire a Daciei, iar de atunci zidurile si fostele ei turnuri de aparare si de veghe au ramas ruinate. Monumentul se afla intr-o zona mai putin accesibila, de unde ofera totusi, calatorilor, o priveliste impresionanta.

 

Muntii Parang, la poalele carora se afla orasele Petrosani si Petrila, sunt cei mai mari ca suprafata dintre masivele muntoase ale tarii noastre si principala atractie turistica a amatorilor de excursii care ajung in Valea Jiului. Muntii Parang sunt traversati de cea mai inalta sosea din Romania, Transalpina, care ajunge la altitudinea de peste 2.000 de metri. In masiv sunt un numar mare de lacuri glaciare, cele mai cunoscute fiind Mija, Calcescu, Rosiile si Iezerul Inghetat. De asemenea, cel mai inalt varf al masivului, Parangul Mare, are 2.519 metri. Pestera Muierilor, de pe valea Raului Galbena si Pestera Polovragi, de pe valea raului Oltet, completeaza numarul atractiilor turistice din zona, alaturi de statiunea Parang din vecinatatea municipiului Petrosani.

 

Statiunea Straja din Masivul Valcan a devenit in ultimii ani una dintre cele mai importante atractii turistice din vestul tarii. Este vizitata in special iarna, de iubitorii de schi, iar pe timp de vara cei care ajung in Straja sunt invitati la excursii pe potecile de munte care pornesc din zona de agrement, aflata pe munte, la 10 kilometri de Lupeni. Exista peste 200 de cabane si case de vacanta in Straja. In masivul Straja, unul din locurile de hotar din trecutul Transilvaniei, in Primul Razboi Mondial au murit peste 800 de soldati, o parte din ei fiind inmormantati in cimitirul eroilor din Lupeni. In memoria lor a fost ridicat, pe munte schitul Sfintilor Constantin si Elena, devenit unul dinter obiectivele turistice importante din zona.

Pasul Valcan, o veche trecatoare din Carpati, situata la altitudinea de peste 1600 de metri, face legatura dintre Depresiunea Petrosani si Oltenia. Zona a fost in trecut, pana la constructia soselei prin Defileul Jiului, o importanta cale de acces a Tarii Hategului si a Transilvaniei spre nordul Olteniei. Prin Pasul Valcan a trecut Mihai Viteazul pentru a ajunge in Viena, in anul 1600, iar potrivit legendei, in locul numit Poiana lui Mihai, voievodului i-ar fi murit calul din cauza efortului. In prezent, Pasul Valcan tinde sa devina o statiune turistica, care atrage prin frumusetea peisajelor montane. Zona este amintita si de scriitorul Jules Verne, in romanul sau „Castelul din Carpati”.

Cheile Butii, una dintre portile de intrare in Parcul National Retezat, se afla la circa 30 de kilometri de Petrosani, pe DN66A, in vecinatatea orasului Uricani. Cheile sunt un loc preferat de amatorii de excursii pe munte si de speologie, dar si de iubitorii unor sporturi mai putin accesibile, cum este alpinismul. Din Cheile Butii excursionistii au la dispozitie mai multe trasee montane marcate pe care pot intra in Retezat. Cele mai populare sunt Cheile Butii – Lacul Bucura, un traseu de 8 – 10 ore, Cheile Butii – Varful Piatra Iorgovanului (peste 2.000 de metri), traseu de 7 – 9 ore si Cheile Butii – La fanete, un traseu de circa 45 de minute. Vara traseele sunt mai accesibile, insa jandarmii montani le recomanda turistilor ca inainte de a urca pe munte sa poarte echipament adecvat. De asemenea, in zona cheilor exista mai multe pesteri.

Defileul Jiului reprezinta legatura principala dintre judetele Hunedoara si Gorj, iar soseaua care il traverseaza pe un traseu de peste 30 de kilometri strabate o arie protejata recunoscuta pentru diversitatea habitatelor. Parcul national Defileul Jiului ocupa o suprafata de peste 11.000 de hectare, intre Muntii Valcan si Muntii Parang, de-a lungul raului Jiu. Aria cuprinde rezervatiile naturale: Sfinxul Lainicilor (formatiune geologica megalitica de forma unui sfinx) si Stancile Rafaila. Parcul este acoperit in proportie de peste 80 la suta de paduri de fag, in care traiesc numeroase specii de animale protejate: ursul brun, rasul, vidra de rau, liliacul mare cu potcoava, liliacul comun, liliacul cu urechi de soarece si liliacul cu aripi lungi, ivorasul-cu-burta-galbena, racul de ponoare, jderul de copac, salamandra de foc. Calea de acces din judetul Hunedoara in Defileul Jiului este DN 66 Petrosani – Targu-Jiu.

 

Cei care ajung in Valea Jiului trebuie sa stie ca in aceasta zona traieste una dintre cele mai pitoresti comunitati rurale din Romania, cea a momarlanilor. Despre momarlani se spune ca au fost primii locuitori ai asezarilor de munte, cu mult timp inainte ca tinutul carbunelui sa atraga oameni din celelalte zone ale tarii si din intreg Imperiul Austro-Ungar, cu secole inainte ca Valea Jiului sa devina cea mai urbanizata zona a Hunedoarei. Urmasii dacilor, asa cum sunt numiti momarlanii, au pastrat traditii vechi, fascinante pentru cei care le viziteaza locurile. Momarlanii si-au ridicat casele la fel cum o faceau stramosii daci, portul traditional le era asemanator cu cel al dacilor infatisati in scenele Columnei lui Traian, iar mortii si-i ingropau in gradinile caselor, pentru ca sufletele lor sa aiba parte de liniste. Comunitatea momarlanilor este din ce in ce mai restransa, iar cei care vor sa afle mai multe despre tainele si traditiile ei sunt invitati sa viziteze satele Slatinioara de la marginea municipiului Petrosani si Jiet, din zona Petrila.

Cheile Jietului reprezinta una din ariile protejate ale Vaii Jiului, intinsa pe o suprafata de zece hectare, in zona orasului Petrila, pe raul Jiet. Din Cheile Jietului turistii pot porni pe numeroase trasee montane, unele foarte putin umblate, in Masivul Parang. Zona de munte este strabatuta de drumul national DN 7A Petrosani – Voineasa care leaga judetele Hunedoara de Valcea. Importanta acestei arii naturale protejate se datoreaza frumusetii peisajului cu versanti abrupti ai Parangului, cu chei inguste si stanci salbatice. Zona Cheilor Jietului este considerata una dintre putinele regiuni unde mai pot fi gasite pesteri neexplorate sau trasee montane pe care nu a ajuns inca piciorul omului.

Cea mai importanta manastire din zona Vaii Jiului este Lainici, un asezamant al calugarilor aflat la 25 de kilometri de Petrosani, in Defileul Jiului. Biserica veche a manastirii Lainici a fost construita la inceputul secolului al XIX-lea si este monument istoric. Se spune ca intr-o pestera din apropierea manastirii s-ar fi adapostit Sfantul Cuviosul Nicodim de la Tismana, trimis in Tara Romaneasca in secolul XIV, pentru a sustine ortodoxia si pentru a da un suflu nou bisericii. In anii Primului Razboi Mondial, biserica a fost distrusa aproape complet de trupele germane, care au intrat chiar si cu caii in biserica, facand focul in ea si profanand-o. Se spune ca din Lainici au fost furate atunci toate obiectele de pret, inclusiv clopotele. Cele mai importate lucrari de restaurare a manastirii au avut loc dupa anul 1990, iar in prezent, Manactirea Lainici este una dintre cele mai vizitate asezari religioase din Valea Jiului.