1 Martie marchează 183 de ani de la naşterea lui Ion Creangă

Ion Creangă (n. 1 martie 1837/ 10 iunie 1839, Humuleşti; d. 31 decembrie 1889, Iaşi) scriitor, ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
În ziua de 1 martie 1837, la Humuleşti, se năștea Ion Creangă, unul dintre clasicii literaturii române, fiind apreciat mai ales pentrut măiestria basmelor, poveștilor și povestirilor sale. Ion Creangă este cel care a reușit performanța de scoată basmul din circuitul folcloric adaptându-l pentru literatura cultă.

Ion Creangă, în „Fragment de biografie”, spune că s-a născut pe 1 martie 1837, data naşterii sale este incertă, deoarece, conform unei mitrici (condici) de nou-născuţi din Humuleşti publicată de Gh. Ungureanu, Creangă s-ar fi născut pe 10 iunie 1839.

RomaniaTV

Se schimbă banii, preşedintele anunţă referendum pentru trecerea la EURO

Observatornews.ro

Şofer de BMW, dreptate cu ranga în parcarea unui mall din Timişoara. Atacul a fost suprins de camera de bord a rivalului

Creangă a mai avut încă șapte frați și surori: Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile și Petre. Ultimii trei au murit în copilărie, iar Zahei, Maria și Ileana în 1919.

Tinereţea lui Creangă a fost descrisă pe larg în operă sa principală „Amintiri din copilărie”, unde poate fi admirat admiră farmecul dialectal și limbajul potrivit care aduce un adaos de frumuseţe.

Între 1875 și 1883 scrie cele mai importante opere ale sale.

Câţiva ani mai târziu se îmbolnăvește de epilepsie și a suferit foarte mult la aflarea bolii și apoi a decesului lui Eminescu, și al Veronicăi Micle.

La 1878, pentru activitatea sa didactica, este decorat cu ordinul Bene-merenti.

Din 1883, Ion Creangă s-a aflat în concediu medical din cauza epilepsiei, boală de care a suferit şi mama sa. La 15 iunie 1889 a aflat din ziare despre moartea poetului Mihai Eminescu cel cu care a legat cea mai frumoasă prietenie din istoria literaturii române. A murit în urma unui atac de epilepsie în noaptea de ajun a anului 1889 când se afla în casa sa din cartierul Ţicău, după ce petrecuse seara de ajun împreună cu profesorul Drăghici şi primise colindătorii. Înmormântarea a avut loc la cimitirul Eternitatea din Iaşi.

Printre cele mai cunoscute opere ale sale se numără: poveştile ”Capra cu trei iezi”, ”Dănilă Prepeleac”, ”Fata babei şi fata moşului”, ”Povestea lui Harap Alb”, ”Ivan Turbincă”, ”Povestea porcului”, ”Punguţa cu doi bani” şi ”Soacra cu trei nurori”; povestirile ”Moş Ion Roată şi Unirea”, ”Păcală”’, ”Prostia omenească” şi ”Ursul păcălit de vulpe” şi evident romanul autobiografic ”Amintiri din copilărie”.