Tradiții și obiceiuri de 1 mai. Ce semnificație are această zi

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

De 1 Mai, Ziua Muncii, românii sărbătoresc şi „Armindenul”. Recunoscută în tradiţia populară şi ca „ziua beţivilor” sau „ziua pelinului”, Armindenul reprezintă începutul verii. Această zi ar trebui sărbătorită la iarbă verde unde se mănâncă miel şi caş şi se bea vin roşu cu pelin. Din păcate, din cauza restricţiilor de circulaţie, acest lucru nu va fi posibil în acst an.

Tradiții și superstiții de 1 Mai – Ziua Armindeni. Ce să faci de Ziua Muncii ca să ai noroc la bani
1 Mai înseamnă, pentru oamenii din mediul rural, sărbătoarea recoltei. „Armidenul”, aşa cum este cunoscută această sărbătoare la ţară, se sărbătoreşte pentru ca să nu bată grindina, pământurile să fie roditoare, iar plantele să înflorească frumos.

Astfel, obiceiurile arată că, în dimineaţa zile de 1 Mai, oamenii trebuie să se spele cu rouă pe faţă pentru că aceasta simbolizează belşugul, bogăţia şi sănătatea. Tradiţia trebuie împlinită în primele trei zile din luna mai. Armindenul, una dintre cele mai complexe sărbători din calendarul popular românesc, având semnificaţii multiple. Armindenul este protectorul vegetaţiei, al animalelor, al holdelor semănate, al viilor şi livezilor şi nu în ultimul rând al oamenilor.

De ce se împodobesc porţile cu ramuri verzi

La ţară, gospodarii îşi împodobesc porţile cu ramuri verzi pentru bogăţie. Numele de Armindeni provine de la cuvântul de origine slavă ierminden, care înseamnă ziua Sfântului Ieremia. În această zi nu se lucrează, pentu ca recoltele să fie protejate.

În Transilvania şi Banat oamenii înfing în pământ un copac fără crengi în faţa acelor case unde sunt fete de măritat. Trunchiul uscat rămâne pe loc până la următoarea recoltă. Din trunchi se face un foc pentru coacerea pâinii din noua recoltă. Atât copacul, cât şi crengile se numesc Arminden.

Cum se „înnoieşte” sângele de Aerimndeni

„În Moldova şi Muntenia, de Armindeni se merge la iarbă verde, se frige carne de miel, se bea vin roşu cu pelin, întrucât se crede că acesta înnoieşte sângele şi vor fi sănătoşi tot anul. La petrecere sunt aduşi lăutari, se fac urări reciproce şi rostogoliri prin iarbă, peste tot domneşte o atmosferă de veselie, de bună dispoziţie. La întoarcerea acasă se aduce pelin şi liliac”, a declarat etnologul Dan Ravaru.

Tot din tulpina pomului de Armindeni se făcea steagul de nuntă iar în unele sate se practica bătaia cu urzici. De 1 Mai pelinul se poartă la pălărie, la brâu sau în sân, se pune la icoană, la fereastră, în aşternuturi şi sub prag, pentru a fi alungaţi strigoii, ielele şi duhurile rele.

Ce se spune în popor dacă plouă de 1 Mai

De asemenea, pelinul este o plantă magică, folosită frecvent în leacurile populare, iar dacă este recoltat chiar în ziua de 1 mai „este tamaduitor de boli şi se pastrează ca plantă de leac de-a lungul intregului an”.

De Armindeni se fac şi predicţii meteorologice. Acestea condiţionau activităţile agricole. Se crede că dacă în această zi ploua, şi în următoarele 40 de zile vor fi ploi. Armindeniul mai este cunoscut şi ca sărbătoarea boilor. Pe 1 Mai nu se pune mâna pe coarnele boilor şi nu se înjugă, altfel animalele ar putea muri. Armindenul este respectat şi de viticultori. Aceştia speră că vinul va fi protejat de pelin şi nu va face floare.