Prof. dr. Camelia Gavrilă, despre situația critică din sistemul de învățământ: „Va fi un an al supraviețuirii”

Prof. dr. Camelia Gavrilă, managerul Colegiului Național „Costache Negruzzi” din Iași, atrage atenția asupra situației critice prin care trece învățământul românesc. Reducerile bugetare, măsurile drastice aplicate fără dezbatere reală și lipsa de deschidere a autorităților au dus la un sentiment de dezamăgire profundă în rândul profesorilor. Cu toate acestea, educația trebuie să continue, pentru binele elevilor

Educația din România se află într-un punct de cotitură dificil, afectată de o serie de măsuri economice și administrative care au lovit nu doar cadrele didactice, ci întregul sistem școlar. Prof. dr. Camelia Gavrilă, manager al Colegiului Național „Costache Negruzzi” din Iași, subliniază că, în prezent, „suntem cam singuri” și că anul școlar actual se conturează drept „un an al supraviețuirii”. Potrivit acesteia, profesorii resimt direct efectele deciziilor guvernamentale, iar lipsa unei consultări reale cu oamenii din sistem a creat frustrări și neîncredere. Prof. dr. Camelia Gavrilă a condus Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi în trei mandate, respectiv 2012-2017, 2005-2009 şi 1997-2001.

Învățământul românesc, între supraviețuire și speranța unei reveniri

Profesorii și școlile se confruntă cu dificultăți majore legate de resurse și funcționare. De la plata facturilor la energie, până la lipsa de rechizite de bază, cum ar fi foile pentru imprimante, realitatea face imposibilă aplicarea unor standarde înalte.

02:00, 03 Dec 2025

Revoltă în școli! Noua programă la limba română îi bulversează pe elevi și pe profesori! Ce spune Luciana Antoci, consiliera premierului Ilie Bolojan

„Va fi un an al supraviețuirii. Un an în care, cu siguranță, nici inspectoratul și nici ministerul nu vor putea emite pretenția unor standarde și criterii rigide, pentru că ar fi absurd, în condițiile în care ești la limita supraviețuirii, te gândești cum plătești lumina sau câte foi de xerox ai. Să sperăm, totuși, că lucrurile se vor contura în bine și în beneficiul copiilor. Cât despre greve, cu siguranță mișcarea sindicală are o strategie, pentru că, la acest moment, lucrurile sunt deja cumva definite. Formele de protest atrag atenția, reacțiile există, însă schimbările din anul școlar următor ar putea aduce o anumită revenire, în măsura în care vom rezista și nu vom vedea derapaje semnificative. Nu trebuie să uităm că există familii care nu au resurse economice și nu își pot susține copiii la școală, ceea ce este îngrijorător”, a declarat prof. dr. Camelia Gavrilă.

Problemele sunt amplificate de efectele în lanț asupra elevilor. Bursele, transportul școlar, comasarea unităților de învățământ și starea generală de nesiguranță lovesc direct în beneficiarii educației. Datele statistice sunt îngrijorătoare: 23% dintre copiii între 6 și 14 ani sunt în risc de abandon școlar, iar la nivelul liceului aproape o treime dintre elevi renunță la educație.

„Am citit declarații recente potrivit cărora nu are nicio importanță faptul că au fost luate aceste măsuri, pentru că ele vizează profesorii, și nu elevii. Dar realitatea este alta: bursele vizează elevii, bursele vizează studenții, comasarea școlilor, transportul dificil, naveta, starea generală de spirit. Toate acestea îi afectează direct pe copii și dau un sentiment neplăcut. Dacă privim de la anii ’90 până spre 2020, în afară de momentul pandemic, lucrurile au însemnat totuși o evoluție și ne-am așteptat să mergem spre reformări, în special reformări curriculare”, subliniază prof. dr. Camelia Gavrilă.

Efectele reformelor și presiunea asupra profesorilor

Dincolo de dificultățile imediate, profesorii privesc cu îngrijorare și către schimbările planificate pentru anul viitor, când vor intra în vigoare noile planuri-cadru. Acestea, potrivit Cameliei Gavrilă, au fost concepute într-o manieră opacă, fără o reală consultare, și riscă să reducă atât numărul de ore pentru discipline importante, cât și informațiile esențiale pentru elevi.

„Planurile de învățământ și noile planuri-cadru care vor intra în vigoare anul viitor reprezintă din nou o lovitură. Acestea au fost mult discutate, dar și aici a existat o anumită opacitate față de observațiile venite din sistem. S-au făcut mici concesii, favorabile pentru latină sau geografie, însă, în rest, sunt discipline care vor fi afectate prin reducerea normelor pentru profesori și prin restrângerea informațiilor pentru elevi. Situația este, așadar, destul de dilematică pentru educația românească”, explică prof. dr. Camelia Gavrilă.

Pe acest fundal, societatea riscă să vadă în anii următori o creștere a abandonului școlar, a gradului de sărăcie și a fenomenelor de violență. Totuși, prof. dr. Camelia Gavrilă subliniază că singura ancoră rămâne profesionalismul și responsabilitatea cadrelor didactice.

„Pe un fond general, situația seamănă cu un puzzle format din măsuri diferite, toate cu efecte negative: asupra nivelului de trai, a puterii de cumpărare, a inflației, dar și asupra organizării domeniilor școlare, sanitare și administrative. Un om nu este afectat doar de un singur aspect, ci de ansamblul acestora, iar consecințele pot fi grave: creșterea ratei de abandon școlar, accentuarea sărăciei, renunțarea la educație, violența și, în timp, apariția unei societăți viciate. Dacă ar fi să facem o sinteză, într-un sens filozofic, soluția posibilă este să ne bazăm din nou pe buna credință a oamenilor, pe bunul simț și pe pasiunea pentru meserie. Profesorii vor continua să își facă datoria cu seriozitate, să se ocupe de elevi, de clase și de pregătire, iar, pe lângă acest efort personal, câteva programe sociale bine gândite ar putea rezolva punctual anumite probleme”, spune prof. dr. Camelia Gavrilă.

Învățământul românesc traversează, așadar, o perioadă de mari încercări, dar profesorii și școlile rămân ultima redută care poate asigura continuitatea și speranța pentru viitoarele generații.